Angina pectorala reprezinta forma cea mai frecventa a unei afectiuni mai largi denumite boala coronariana ischemica. Se caracterizeaza prin episoade tranzitorii si sporadice de durere in piept, localizata in spatele sternului, care survin in special la efort sau in alte conditii in care activitatea cardiaca trebuie sa creasca (frig, emotii, mese copioase).
Durerea anginoasa este simptomul cel mai evident si specific anginei pectorale. Are o serie de caracteristici dupa care se recunoaste si se diferentiaza de dureri din alte cauze:


Localizarea durerii

Durerea anginoasa tipica se manifesta ca durere retrosternala (in spatele sternului), care poate sa mearga in umarul stang, bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau mandibula. Durerea precordiala (in zona inimii) sau durerea in spate sunt atipice ca localizare, dar posibile.


Tipul durerii

Caracterul durerii este constrictiv, de apasare, pe o suprafata mai mare si nu este
asemenea unui junghi in punct fix.
Durata durerii: In angina pectorala stabila criza dureroasa tine de obicei cateva minute (sub 15 minute), in timp ce in cazul anginei instabile si in infarctul miocardic durerea dureaza peste 20 - 30 minute.

Citeste si:


Factori declansatori

Durerea apare de obicei la efort, cedand la intreruperea acestuia, dar poate aparea si in repaus. Ea mai poate sa apara si in conditii echivalente efortului (frig, postprandial, mese copioase).

Factori care amelioreaza durerea: de regula, durerea din angina stabila cedeaza de la sine, dupa incetarea efortului. O alta caracteristica a durerii anginoase este ca dispare rapid (in 1-2 minute) dupa administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub forma de spray. Daca nu inceteaza dupa 20 - 30 de minute atunci durerea ori nu are cauza miocardica, ori este o suferinta cardiaca mai severa (angina instabila, infarct miocardic acut).


Cum apare angina pectorala?

Criza anginoasa este o afectiune a muschiului inimii, mai precis a vascularizatiei acestuia, care in diverse situatitii (ateroscleroza vaselor inimii, spasmul arterelor coronare) nu mai poate asigura fluxul necesar de sange si implicit oxigenarea adecvata a miocardului. Crizele anginoase sunt deseori declansate de cresterea frecventei batailor inimii cum se intampla in efort fizic si stres emotional excesiv, sau in cazul spasmului arterelor coronare precum in trecerea brusca la temperaturi extreme sau consumul de alcool.

Citeste in continuare »

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Google Twitter

Aboneaza-te la Kudika sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Vrei sa primesti zilnic informatii despre sanatate, tratamente naturiste si diete? Urmareste-ne pe Facebook!