Setari Cookie-uri

Depresia, pretul traiului in societatea moderna

Depresia ne fura bucuria si ascunde in nori grosi, de tristete. Somnul, energia, concentrarea, memoria, si chiar libidoul dispar ca prin farmec. Pierderea acestora pot distruge dorinta unei persoane de a iubi, a se juca, a munci si, mai ales, a trai.

Andreea Billig Autor: Andreea Billig

Andreea Billig este scriitoare, autoare a best-seller-ului "I Choose Love: Overcome Your Fears To Attract The Life You Want." Practica fitness, terapii alternative, mindfulness si yoga de sapte ani.

_______

depresia Copyright interior si prima pagina: Kite_rin / Shutterstock

Depresia este una dintre cele mai des intalnite tulburari de sanatate in randul populatiei globului, inlcusiv copii. In Statele Unite, aproximativ 1 din 8 copii sufera de depresie si un total de aproximativ 14,8 milioane de adulti au fost diagnosticati cu aceasta tulburare. Cifra este infricosator de mare, mai ales daca luam in calcu faptul ca depresia este principalul factor care contribuie la sinucideri - pest un milion pe an.

Depresia ne fura bucuria si ascunde in nori grosi, de tristete. Somnul, energia, concentrarea, memoria, si chiar libidoul dispar ca prin farmec. Pierderea acestora pot distruge dorinta unei persoane de a iubi, a se juca, a munci si, mai ales, a trai.

Citește și:

Stephen Ilardi, autor al cartii ”The Depression Cure” (”Leacul Depresiei”) crede ca despresia este rezultatul expunerii prelungite la stres. Conditiile in care traim astazi sunt extrem de stresante, iar acest lucru contribuie la declinul rapid al societatii in domeniul sanatatii. Viata moderna zi perturba functionarea compusilor chimici ai creierului nostru precum dopamina si serotonina, ceea ce duce la lipsa somnului, leziuni ale creierului si inflamatii. Aceasta constatare l-a condus pe Ilardi la o alta descoperire fascinanta: "Depresia este o boala a civilizatiei."

La fel ca diabetul, cancerul, alergiile si astmul, depresia este considerata o boala a civilizatiei in care traim. Te-ai intrebat vreodata de ce aceste boli sunt atat de extinse in zilele noastre dar au fost o raritate in cadrul culturilor indigene si triburi? Adevarul este ca nu suntem construiti sa ducem astfel de vieti, pline de stres, consumand alimente pline de chemicale la sfarsitul unei zile petrecute in fata unui ecran de computer.

Citește și:

99,9% din experienta umana si pre-umana a fost traita intr-un context vanator-culegator. "Cele mai multe dintre presiunile de selectie care au format genomii nostru sunt foarte bine adaptate pentru acel mediu si stilul de viata," spune Ilardi.

Revolutia industriala a inceput in urma cu 200 de ani, si in acea perioada, cultura americana si occidentala s-a indepartat de tot ceea ce a existat inainte. Toate obiceiurile si modurile de viata care au contribuit la structura noastra genetica au fost inlocuite cu ceva complet strain pentru noi.

Ne-am adaptat programul si straduinta acestui nou stil de viata, insa creierul nostru a ramas in urma, neavand timp sa-si modifice compozitia chimica din modurile de vanator-culegator.

Asa cum explica Ilardi, "nu am fost proiectati pentru viata moderna sedentara si izolata, nici pentru ritmul ei trepidant sau alimentatia de tip fast-food si lipsa somnului."

Citește și:

Solutia propusa de autor si, de altfel, adoptata de un numar din ce in ce mai mare de oameni, este o reintoarcere la ritmul natural al vietii. Femei si barbati din toata lumea isi iau inima in dinti, renunta la joburi bine platite si isi urmeaza pasiunea. Oamenii calatoresc in diverse locuri iar stilul de viata de tip laptop este la ordinea zilei. Pentru cei care aleg sa ramana in orase mari si slujbe solicitate solutia este sa fie atenti cu felul in care traiesc. Sa aleaga mancare sanatoasa, pe cat posibil bio. Sa nu faca rabat de la somn. Sa petreaca timp in natura. Si sa isi bucure sufletul.

Vizionare placuta


Kudika
17 Octombrie 2016
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.