Cauzele stresului

La originea stresului se află cauze externe si interne. Agenţii stresori pot proveni atat din imprejurări exterioare (locul de muncă, familie, şcoală, mediu), cat şi dinăuntrul nostru (temperamentul sau nivelul autocontrolului, modalitatea de soluţionare a problemelor şi/sau de luare a deciziilor).

Stresul poate apărea ca urmare a următoarelor situaţii:

1. Experienţe traumatizante (războaie, accidente, violuri, cutremure, uragane, inundaţii etc)

2. Evenimente stresante (experienţele negative cum ar fi moartea unei persone apropiate, problemele sexuale, necazurile zilnice, zgomotul, lipsa spaţiului vital şi/sau a spaţiului personal, dar si experienţele favorabile, ca de exemplu promovarea pe un post mai bun şi mai bine plătit)

3. Conflictele intrapersonale (conflicte de tipul evitare-evitare, atracţie-atracţie, atracţie-evitare, dublă atracţie-evitare)

4. Graba (multe persoane devin stresate atunci cand trebuie să lucreze in urgenţă sau cu termene limită)

5. Nesiguranţa

6. Lipsa de control asupra evenimentelor (inhibiţia acţiunii)

7. Competiţia exacerbată

8. Ambiţia după putere

9. Dorinţa de aduna cat mai multe bunuri materiale

10. Culpabilizarea (părinţii care se simt vinovaţi pentru handicapul copilului lor; copiii care se simt vinovaţi pentru divorţul părinţilor, supravieţuitorii unor tragedii sau accidente care se simt vinovaţi de moartea celorlalţi, soţul care se simte vinovat pentru că işi inşeală soţia etc)

11. Perfecţionismul (pentru multe persoane greşelile sunt o sursă de regret şi stres, spre deosebire de altele care văd in fiecare greşeală o ocazie de a progresa)

Cercetările efectuate timp de 8 ani de zile de cardiologii Meyer Friedman şi Ray Rosenman au dus la identificarea a două tipuri de personalităţi: personalităţile de tip A cu un nivel ridicat de stres şi risc inalt de infarct miocardic şi personalităţile de tip B cu un nivel de stres mai redus şi cu risc mai scăzut de infarct miocardic.

Personalităţile de tip A sunt caracterizate in principal prin: nerăbdare, expresie tensionată a feţei, nemulţumire faţă de postul actual şi dorinţa de a avansa, competiţie la lucru, jocuri şi sporturi, certuri frecvente, vorbire rapidă şi cu tonul ridicat, grăbirea sau intreruperea interlocutorului.