Dereglarea afectiva sezoniera (Seasonal Afective Disorder, SAD) este un tip de depresie care tinde sa apara si sa reapara pe masura ce durata zilelor scade in timpul toamnei si iernii. Se pare ca persoanele afectate sunt mai sensibile la scaderea cantitatii de lumina si la temperaturile mai mici specifice sezonului rece. Cu toate ca de regula aceasta afectiune este comuna iarna, exista persoane care sufera de tulburare psihica sezoniera chiar si primavara si vara.
Afectiunea este recent recunoscuta ca o conditie medicala, mult timp medicii refuzand sa accepte aceasta boala. Termenul a aparut pentru prima data intr-un jurnal medical in 1985. Se mai numeste „depresie de iarna” sau reactie de hibernare.
Poate afecta toate varstele, este mai frecventa la femei si apare cu precadere in zonele departate de Ecuator.
Simptomele dereglarii afective sezoniere includ oboseala, depresie, iritabilitate, tulburari de concentrare, dureri difuze in tot corpul, scaderea apetitului sexual, somn agitat, cresterea poftei de mancare cu crestere in greutate. Cand afectiunea este prezenta vara, produce insomni, scaderea apetitului si pierdere in greutate, pe langa dificultate de concentrare, nervozitate. In cazuri extreme, persoanele cu dereglare afectiva sezoniera pot avea cu tendinte suicidale.
Simptomele debuteaza de obicei la inceputul toamnei si tind sa se estompeze pe parcursul primaverii.
Aceasta tulburare psihica este cauzata, sau cel putin asa se crede, de lumina inadecvata din timpul lunilor de iarna. Din punct de vedere psihopatogenic, s-a demonstrat ca starea psihica fluctueaza in functie de lumina, un argument fiind efectul luminii in terapia de tratare a SAD. Oamenii de stiinta au descoperit ca lumina cu anumite caracteristici produce mai multe modificari biochimice in creier, care, in cele din urma, se manifesta printr-o stare de spirit caracterizata de tristete si depresie.
Afectiunea este mai intalnita in tarile nordice dar si la noi in tara sunt multe persoane care se dovedesc afectate de „depresia de iarna”, chiar daca in restul anului au o stabilitate psihica si emotionala. In multe cazuri este necesara internarea persoanelor in spital, dupa mai mult timp de „suferinta”.
Afectiunea este recent recunoscuta ca o conditie medicala, mult timp medicii refuzand sa accepte aceasta boala. Termenul a aparut pentru prima data intr-un jurnal medical in 1985. Se mai numeste „depresie de iarna” sau reactie de hibernare.
Poate afecta toate varstele, este mai frecventa la femei si apare cu precadere in zonele departate de Ecuator.
Care sunt simptomele?
Simptomele dereglarii afective sezoniere includ oboseala, depresie, iritabilitate, tulburari de concentrare, dureri difuze in tot corpul, scaderea apetitului sexual, somn agitat, cresterea poftei de mancare cu crestere in greutate. Cand afectiunea este prezenta vara, produce insomni, scaderea apetitului si pierdere in greutate, pe langa dificultate de concentrare, nervozitate. In cazuri extreme, persoanele cu dereglare afectiva sezoniera pot avea cu tendinte suicidale.
Simptomele debuteaza de obicei la inceputul toamnei si tind sa se estompeze pe parcursul primaverii.
Care este cauza tulburarii afective sezoniere?
Aceasta tulburare psihica este cauzata, sau cel putin asa se crede, de lumina inadecvata din timpul lunilor de iarna. Din punct de vedere psihopatogenic, s-a demonstrat ca starea psihica fluctueaza in functie de lumina, un argument fiind efectul luminii in terapia de tratare a SAD. Oamenii de stiinta au descoperit ca lumina cu anumite caracteristici produce mai multe modificari biochimice in creier, care, in cele din urma, se manifesta printr-o stare de spirit caracterizata de tristete si depresie.
Afectiunea este mai intalnita in tarile nordice dar si la noi in tara sunt multe persoane care se dovedesc afectate de „depresia de iarna”, chiar daca in restul anului au o stabilitate psihica si emotionala. In multe cazuri este necesara internarea persoanelor in spital, dupa mai mult timp de „suferinta”.
Kudika pe Facebook
Kudika pe Google+
Kudika pe Twitter
Kudika prin Rss