Advertorial Despre fibromul uterin: Ce sunt fibroamele uterine si cine sunt persoanele care dezvolta aceasta tumora?

Inca nu se cunosc exact factorii care cauzeaza fibroamele uterine, insa printre factorii de risc se afla si:
• Rasa: Fibroamele uterine au o incidenta mai mare la femeile de culoare fata de cele din rasa alba.
• Istoria familiei : Femeile ale caror rude de sange au fibroame uterine au risc mai mare de a dezvolta fibroame la randul lor
• Obezitatea: Riscul de a dezvolta fibroame creste odata cu cresterea indicelui masei corporale.
• Sarcina: Sarcina poate avea un efect protector si poate reduce riscul de a dezvolta fibroame uterine.

Fibromul uterin este de obicei diagnosticat prin examen pelvin sau printr-o ecografie vaginala, realizate de un ginecolog.

Care sunt semnele si simptomele?

Fibroamele uterine au multiple simptome si repercusiuni care pot avea un impact grav asupra calitatii vietii. Simptomele frecvente includ sangerari menstruale abundente, anemie, dureri si presiune in zona abdominala, cresterea frecventei urinare si aparitia infertilitatii.
Sangerarea menstruala abundenta, in particular, poate fi debilitanta si are o serie repercusiuni fizice, sociale si financiare(inclusiv scaderea ratei de angajare in campul muncii, absenteism la locul de munca si pierderea de venituri).
In plus, fata de simptomele fizice, fibromul uterin poate afecta femeile emotional. Femeile pot fi jenate de menstruatiile abundente si pot sa evite contactul social sau intalnirile in interes de serviciu in acea perioada. De asemenea, relatiile lor sentimentale pot suferi, deoarece unele femei sunt irascibile, iar dorinta lor sexuala poate fi redusa din cauza simptomelor.

Care sunt tipurile de fibrom uterin?

Aceste tumori musculare benigne afecteaza cel mai frecvent corpul uterin, dar pot fi gasite, de asemenea, in colul uterin sau in alte structuri din jurul uterului (de exemplu, in ovare). Cand se formeaza in corpul uterin, tipurile de fibrom uterin se disting in functie de locul in care acestea sunt situate, desi multe fibroame au mai mult de o singura localizare. Cel mai comun tip de fibrom, fibromul intramural, se dezvolta in interiorul peretelui uterin. Alte subtipuri includ fibroamele subseroase, care se dezvolta pe suprafata exterioara a uterului si fibroamele submucoase, care se dezvolta in cavitatea uterina. Diferitele subtipuri sunt, de asemenea, asociate cu diferite simptome, si trebuie stiut ca nu toate fibroamele produc sangerari menstruale abundente.

Care sunt optiunile curente de tratare a fibroamelor?

Scopul tratamentului este de a ameliora simptomele prin scaderea in dimensiuni a fibroamelor. Alegerea tratamentului depinde de varsta femeii si trebuie luat in considerare daca aceasta doreste sau nu sa-si pastreze fertilitatea. De asemenea, se tine cont si de dorinta pacientei de a evita interventa chirurgicala.

Interventiile chirurgicale includ:
• Histerectomia: Histerectomiile sunt efectuate in mod frecvent pentru femeile care prezinta fibroame si nu planuiesc o viitoare sarcina.
• Embolizarea arterei uterine: Acest lucru implica injectarea de particule mici in vasele de sange ale uterului pentru a intrerupe irigarea sanguina si a determina scaderea in dimensiuni a fibroamelor. In timp ce tehnica se dovedeste eficienta pentru ameliorarea simptomelor, fibroamele, in schimb, se pot reface.
• Miomectomia: Acest lucru presupune indepartarea chirurgicala a fibroamelor, prezervand uterul. Desi fertilitatea este pastrata, noi fibroame se pot dezvolta ulterior.
• Rezonanta magnetica ghidata de ultrasunete (MRgFUS): Un fascicul concentrat de ultrasunete este folosit pentru a incalzi si a topi fibroamele la 60-80°C . Procedura este monitorizata prin MRI (rezonanta imagistica magnetica).

In plus, terapiile prin intermediul medicamentelor pot ajuta la ameliorarea simptomelor inainte de o interventie chirurgicala sau ca terapie pe termen lung:

• Gonadotropina – medicamentele analogi GnRH - elibereaza hormonii: Acest tratament hormonal a fost aprobat in 1995 pentru tratamentul pre-operator si trateaza fibroamele inaintea interventiei chirurgicale prin reducerea nivelului de estrogen si progesteron pentru a atinge o stare temporara de menopauza. Odata ce menstruatia se opreste, fibroamele scad in dimensiuni si se observa frecvent o ameliorare a anemiei. Cu toate acestea, utilizarea agonistilor GnRH este limitata deoarece pot provoca efecte secundare cum ar fi scaderea densitatii osoase, bufeuri, oboseala, dureri de cap sau scaderea libidoului.
• Modulatorii selectivi ai recpetorilor de progesteron (SPRM): Aceasta noua categorie de medicamente actioneza prin blocarea reversibila a receptorilor de progesteron in uter, inhiband cresterea si determinand micsorarea fibromului. Asa cum a fost publicat in New England Journal of Medicine, acetatul de ulipistral luat timp de 12 saptamani pe cale orala (versus agonist injectabil de GnRH) este eficient in oprirea hemoragiei uterine, corecteaza anemia si micsoreaza volumul fibromului in vederea pregatirii pentru o interventie chirurgicala. Astfel, acesta imbunatateste calitatea vietii si are mai putine efecte secundare, comparativ cu agonistii GnRH. In plus, fata de indicatia aprobata in UE in 2012, pentru tratamentul pre-operator al fibromului uterin, datorita datelor favorabile referitoare la eficacitate si siguranta din studiile PEARL III extins si PEARL IV , ulipristal acetat (5 mg comprimat) a fost aprobat in UE din mai 2015 pentru tratamentul intermitent, adica pentru gestionarea si tratarea pe termen lung a fibroamelor uterine.

---