Disgravidia de primul trimestru

Starea de rău ce apare în timpul sarcinii, caracterizată prin greață și vărsături, este destul de des întâlnită, la aproximativ 50-70% dintre sarcini, mai ales la începutul sarcinii. Și, în cele mai multe dintre cazuri, dacă manifestările au apărut la o primă sarcină, este foarte posibil să apară și la următoarele.

Despre manifestările acestei afecțiuni des întâlnite, dar greu de suportat pentru orice femeie însărcinată, tratament și riscurile disgravidiei am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Disgravidia debutează după 6-7 săptămâni de amenoree și se manifestă prin grețuri și vărsături. Această simptomatologie poate fi ușoară, medie, dar și foarte severă.

Cauzele instalării digravidiei nu sunt cunoscute pe deplin, dar se pare că ”de vină” ar putea fi modificările hormonale prin care trece o femeie în timpul sarcinii. Dar cert este că stresul și anxietatea sunt doi factori importanți ce accentuează simptomele disgravidiei. În cele mai multe dintre cazuri, simptomele disgravidiei dispar până la sfârșitul cele de-a treia luni de sarcină, dar sunt și cazuri când acestea vor persista întreaga sarcină.

O formă severă a disgravidiei poartă numele de hiperemesis gravidarum și afectează un procent de aproximativ 1% dintre viitoarele mame. Cele mai importante simptome ușor de recunoscut constau în stare accentuată de rău, greață și vărsături frecvente și severe, greu de controlat, stare de oboseală, insomnie, tahicardie, dureri de cap, deshidratare, dureri abdominale. Cu toate că ai putea gândi că sunt manifestări obișnuite pe care o gravidă le poate experimenta, în cazul diagnosticului de disgravidiei, manifestările sunt la intensitate ridicată, ne-a spus dr. Vythoulkas.

Printre factorii declanșatori ai disgravidiei se disting sarcina multiplă, Rh-ul negativ al viitoarea mame, sarcina la o vârstă mai mare de 35 de ani, dezechilibrele hormonale, probleme hepatice sau digestive, alimentație necorespunzătoare, carența de vitamina B6, fumatul, trisomia 21.

Diagnosticul disgravidiei se pune în urma unor evaluări medicale (control cardiac, endocrinologic, gastrointestinal, tensiune, puls), a unor teste de sânge și de urină. Tratamentul pentru o formă ușoară a afecțiunii se bazează pe respectarea unui regim alimentar ușor, ce constă din respectarea unui orar de mâncare, porții mici și dese, multe lichide. Doar la recomandarea medicului se urmează un tratament cu medicamente antiemetice. Formele severe ale disgravidiei necesită însă internarea medicală pentru o mai bună supravehegere și urmarea corectă a tratamentului ce constă, într-o primă fază, de administrarea intravenoasă a a fluidelor pentru restabilirea hidrolitică.

Cel mai mare risc este pentru făt, care nu va lua în greutate și nu se va dezvolta corespunzător vârstei sarcinii. Din cauza vărsăturilor repetate, a imposibilității hrănirii corespunzătoare și privarea de numeroase substanțe nutritive importante ale mamei, fătul poate avea o greutate mică la naștere sau se va naște prematur.
Cu cât o gravidă recunoaște din timp semnele acestei afecțiuni și va merge mai repede la medicul care-i urmărește sarcina, cu atât va primi mai repede un diagnostic și un tratament, astfel încât sarcina să evolueze normal.

Foto by Pressmaster via Shutterstock

---