Stresul: ce organe ne poate afecta?

Cum ne putem da seama că suferim de stres cronic? Există o serie de tulburări și boli care dau de gol expunerea noastră la un stres prelungit. Din fericire există multe metode prin care putem elimina sau diminua stresul, fără a cheltui o avere. Schimbările în dietă și în stilul de viață, organizarea orarului și alocarea unor ore săptămânale pentru sport, dietă cât mai sănătoasă și săracă în alimente procesate, meditația, un animal de companie, acordarea unui timp pentru răsfățul personal, cititul și hobby-urile în general reprezinta doar câteva din metodele cu care putem lupta împotriva stresului. Iată câteva idei în acest articol CUM PUTEM COMBATE STRESUL?

Efectele stresului la nivelul sistemului nervos

Sistemul nervos central este responsabil de reacția „lupta sau fugi”, însă atunci când pericolul nu este real, acest stres acut se transformă în stres cronic. Efectele se manifestă că depresie, anxietate, nervozitate, tulburări de somn, migrene, tulburări ale apetitului (anorexie, bulimie, obezitate), dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, atacuri de panică, oboseală cronică, dependență de alcool, izolare, dar și tulburări neurodegenerative, demente, boală Alzheimer.

Efecte ale stresului asupra pielii

Tulburările sanguine, endocrine, nutriționale, respiratorii, neurologice și nu numai se exprimă la nivelul pielii, această fiind dependență de funcțiile majorității sistemelor din corpul nostru. Așadar pielea se ridează, capătă aspect îmbătrânit, pot să apară pete, îngroșări, exacerbarea psoriazisului sau a altori boli de piele, pot să apară acnee, dermatita, eczeme, erupții etc.

Efectele stresului asupra sistemului imunitar

Funcțiile sistemului imunitar pot fi ușor influențate, negativ, de stresul cronic. Principalele manifestări constau în: scade capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor, dar și de a se recupera. Așadar persoanele care suferă de stres cronic se îmbolnăvesc mai des, se vindecă mai greu, afecțiunile preiznta recurente, pot să apară și boli autoimune sau chiar cancer.

Efectele stresului asupra sistemului respirator

Sistemul respirator se referă atât la bună funcționare a plămânilor, cât și la respirația celulară, adică la modul în care fiecare celulă din corp reușește să utilizeze oxigenul din sânge, cedat de către globulele roșii. Atunci când răspundem la stres, respiraţia ni se accelerează deoarece facem un efort să distribuim mai repede oxigenul şi sângele către organele vitale. Dacă persoană în cauza suferă de afecțiuni respiratorii, acestea se vor agrava.

Efectele stresului asupra sistemului cardiovascular și asupra inimii

Stresul cronic poate reprezenta un factor negativ pentru hipertensiune arterială, tahicardie, aritmii, crescând riscul pentru infarct miocardic sau AVC (accident vascular cerebral).

Efectele stresului asupra sistemului digestiv

Stresul predispune aorganismul la gastrită și chiar ulcer, sindromul intestinului iritabil, dureri de burtă, crampe abdominale, tulburări de tranzit (de la diaree la constipație) și bolborisme, alergii alimentare și intolerante, reflux gastro-esofagian, greață.

Efectele stresului asupra sistemului endocrin

Glandele endocrine sunt considerate a fi (aici includem și glandele mixte): epifiză, hipofiză și hipotalamusul, tiroidă, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenalele, ovarele/testiculele și placentă. Stresul perturbă în mod direct funcția endocrină a suprarenalelor, care secretă așa-numitul hormon al stresului: cortizolul. Stresul perturbă și funcția celorlalte glande, putând duce la: tulburări imunitare, hipertiroidie, boli inflamatorii, infertilitate, creșterea rezistenței la insulină și agravarea diabetului zaharat.

Efectele stresului asupra sistemului musculoscheletal

Asupra mușchilor și articulațiilor stresul intervine prin contracturi, dureri articulare, spasme musculare, tensiuni musculare mai ales la nivelul umerilor și spatelui.

Ce putem face pentru a reduce efectele stresului?

Sportul este astăzi consuderat că fiind una dintre cele mai bune arme de lupta împotriva stresului. O rutină de câteva ore de sport/săptămâna poate avea efecte spectaculoase. Dietă este de asemenea implicată în bună funcționare a organismului, așadar se recomandă evitarea zahărului, a alimentelor procesate, a sucurilor (cu excepția celor 100% naturale), a preparatelor prăjite sau foarte calorice.

Terapii antistres:

• Meditația;
• Meloterapia, aromaterapia;
• Homeopatia;
• Hobby-urile;
• Fototerapia;
• Salina;
• Masajul
• mișcarea: sport de grup, yoga, mersul pe jos, aerobic, dansul, mersul pe picicleta etc.
• dietă bogată în antioxidanți, vitamine și minerale.

Featured foto by art4all/ shutterstock.com

---