Infecțiile urinare de la A la Z

Infecțiile urinare de la A la Z
Kudika
27 Ianuarie 2020

Infecțiile urinare sunt provocate de microorganisme, preponderent bacterii, care pot coloniza orice parte a sistemului urinar, de la rinichi până la vezica urinară sau uretră. Aceste microorganisme dăunătoare ajung în sistemul urinar prin diferite căi, însă de cele mai multe ori sistemul imunitar reușește să le elimine. Atunci când imunitatea dă greș, germenii patogeni se înmulțesc în exces la nivelul sistemului urinar, ducând la apariția infecțiilor la acest nivel.

Sistemul urinar - informații generale

Ca o scurtă incursiune anatomică, putem reaminti că sistemul urinar este compus din cei doi rinichi, cele două uretere, vezica urinară și uretra. Principalul rol al sistemului urinar este de a forma și elimina urina și, odată cu aceasta, de a elimina reziduurile metabolice. Cu alte cuvinte, sistemul urinar participă la "epurarea" organismului, alături de piele, plămâni, colon și sistem limfatic. Însă dincolo de funcția de excreție și purificare a organismului, sistemul urinar joacă și alte roluri importante în organismul uman:

- Reglarea echilibrului hidric și acido-bazic;

- Menținerea echilibrului osmotic;

- Rol antitoxic;

- Rol în eritropoeza (secretă eritropoietina);

- Rol endocrin (secretă renina, activează vitamina D);

Astfel rinichiul influențează procese esențiale în organismul nostru, inclusiv tensiunea arterială[1].

Infecțiile tractului urinar (ITU)

În aproximativ 80% din cazurile de infecție urinară, responsabilă este bacteria Escheria coli (E.coli).[2] Cu toate acestea, infecțiile tractului urinar pot fi cauzate și de alte microorganisme, precum alte bacterii, unele virusuri, fungi (ciuperci) sau chiar paraziți (schistosomiaza).[3]

Ca și clasificare, infecțiile urinare pot fi:

  • Înalte, infecția localizandu-se la nivelul componentelor rinichiului (pielonefrita, pielită, glomerulonefrita);
  • Joase, infecția implicând vezica urinară (cistită) sau uretra (uretrită).

Cele mai comune infecții urinare rămân cele joase, reprezentate de cistite și uretrite. Incidența infecțiilor urinare este mai mare în cazul femeilor, însă pot fi afectați și bărbații. Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie, aproximativ jumătate dintre femei vor avea o astfel de problemă cel puțin o dată în viață. Aceasta în timp ce doar 1 din 2.000 de bărbați dezvoltă boala, anual. Explicația pare a fi legată strict de anatomia aparatului urinar. Acesta este asemănător la ambele sexe, diferența fiind făcută de lungimea uretrei. La femeie, uretra este mult mai scurtă comparativ cu cea a bărbatului, astfel că germenii patogeni ajung rapid în vezica urinară, având de "urcat" un traseu destul de scurt la nivelul uretrei feminine. Urina "spală" uretra, având rol protectiv, de aceea este recomandat să nu întârziem mersul la toaletă și totodată să consumăm suficiente lichide în fiecare zi.

Principalele cauze ale infecțiilor urinare sunt multiple, cele mai întâlnite fiind:

- Viața sexuală activă. Deși infecția urinară nu este o boală cu transmitere sexuală, totuși aceasta se poate declanșa după un contact sexual. De aceea este recomandat să se acorde atenție deosebită igienei intime înainte, dar mai ales după fiecare contact sexual [4].

- Deshidratarea: consumul insuficient de lichide poate predispune la apariția infecțiilor de tract urinar. De asemenea, incidența acestor infecții este crescuta vara, explicația constând în faptul că, în acest sezon, căldura și deshidratarea favorizează înmulțirea germenilor în tractul urinar [5].

- Anumite metode contraceptive pot crește și ele riscul infecțiilor urinare, cum ar fi diafragma, care apasă pe uretră și nu permite vezicii urinare să se golească corespunzător[6];

- Slăbirea sistemului imunitar;

- Hainele strâmte, din materiale sintetice, costumele de baie care se usucă greu se numără și ele printre cauzele apariției infecțiilor urinare la femei. [7]. Apele din bazin, piscină, pot de asemenea să favorizeze apariția ITU (infecțiile tractului urinar).

- Prezența pietrelor la rinichi (urolitiaza) reprezintă factor favorizant pentru apariția ITU;

- Unele anomalii ale sistemului urinar, congenitale sau dobândite chirurgical;

- Afecțiuni aflate în proximitatea tractului urinar, care pot presa ureterele, vezica urinară sau uretra;

- Unele afecțiuni neurologice care perturbă funcția de elimnare a urinei;

- Anumite medicamente sau afecțiuni (diabetul zaharat de tip 2) pot crește riscul de apariție a infecțiilor urinare [8];

- La persoanele spitalizate, purtarea cateterelor poate duce la apariția infecțiilor urinare.

- Refluxul vezico-ureteral;

- Afecțiuni ale prostatei.

Principalele simptome ale infecției urinare

În cazul infecțiilor urinare înalte, debutul simptomelor este adesea brusc, cu febră 39-40 grade Celsius și frisoane , însoțite sau nu de transpirații, cefalee (dureri de cap), greață , vărsături, stare generală alterată. Pacienții pot prezenta dureri lombare, de o parte și de alta a coloanei vertebrale, cu caracter colicativ, în cazul prezenței unui factor de tip obstructiv (de exemplu litiaza renală). Tabloului clinic poate asocia și polakiuria (nevoia de a urina frecvent) , oliguria (scăderea cantității de urină eliminată în 24 de ore), disuria (durere, usturimi, disconfort la urinare), prezența sângelui în urină (având culoare maronie și nu roșu intens), modificări de miros ale urinei. La persoanele diagnosticate cu diabet zaharat durerea poate lipsi[9].

În cazul infecțiilor urinare joase (cistită, uretrită), principalele simptome pot fi: polakiuria, disuria, oliguria, urina poate prezenta urme de sânge (de culoare roșu intens), modificări de miros și culoare ale urinei, dureri sau senzație de presiune în abdomenul inferior, uneori putând asocia febră, frison, stare generală de rău.

Tratamentul infecțiilor urinare

Pentru o schemă completa de tratament în cazul infecțiilor urinare, este recomandat să va prezentați la medic încă de la primele simptome. Doar medicul poate stabili diagnosticul și, conform unor analize sau investigații (examen sumar de urină, urocultură, ecografie abdominală, analize de sânge, urografie, radiografie abdominală, IRM etc.), va stabili tratamentul personalizat.

O infecție bacteriană nu „va trece” de la sine, intrucat cistita bacteriană necesită utilizarea de medicamente antibacteriene, iar un medic va poate spune care este tratamentul potrivit pentru dumneavoastră. Medicamentele antibacteriene (terapia cu antibiotice) vor actiona asupra bacteriei care a declansat infectia urinara, insa necesita timp, in medie 36-72 h, pentru a ameliora simptomele neplacute.

Mai mult, ca urmare a patrunderii bacteriei la nivelul tractului urinar sau a vezicii urinare, apare spasmul musculaturii netede a vezicii urinare, ducand la un sindrom dureros ce poate dura chiar 3-4 zile. Apare astfel senzatie de presiune, nevoia de a urina frecvent si usturimea la urinare. De aceea, pentru calmarea rapida a durerii si disconfortului determinat de spasm in infectiile urinare, se recomanda administrea de antispastice inca de la primele semne ale acestei afectiuni.

De asemenea, tratamentul antiinflamator poate fi recomandat pentru reducerea inflamației și a durerii.

Medicul poate face si recomandări igieno-dietetice, cum ar fi recomandările hidrice (de preferat minim 2.5 litri de apa pe zi), limitarea contactelor sexuale, evitarea unor factori de risc identificați (mersul la piscină, purtarea lenjeriei din materiale sintetice, recomandări pentru igienă la utilizarea toaletei etc.), administrarea de probiotice, unele modificări în dietă sau utilizarea ceaiurilor terapeutice (ceai de cozi de cireșe, mătase de porumb).

În cazul infecțiilor urinare înalte sau care prezintă complicații, tratamentul poate necesita spitalizare sau chiar unele intervenții chirurgicale. Adresați-vă medicului încă de la primele simptome.

Amintim inca o data cat de important este sa ajungeti la medic atunci cand aveti aceste simptome intrucat in cabinetul medicului veti gasi informatiile necesare pentru un tratament corect si complet.

Referințe:

[1] Guyton & Hall Tratat de fiziologie a omului

[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6178185/

[3] http://www.scumc.ro/urina-biochimie/

[4] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2324148/

[5] https://www.livescience.com/52603-uti-hospitalizations-summer.html

[6] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4565416/

[7] https://everylifecounts.ndtv.com/how-clothes-can-lead-to-urinary-tract-infections-15954

[8] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4346284/

[9] https://newsmed.ro/pielonefrita-acuta-simptome-diagnostic/

Sursa foto: By Albina Glisic/ shutterstock.com

Setari Cookie-uri