Setari Cookie-uri

Cum poți ține stresul sub control, ca să nu suferi de pe urma efectelor sale nocive

O soluție care funcționează mereu implică eliminarea factorilor de stres și găsirea celor mai bune mijloace de relaxare.

Stresul este modul în care organismul reacționează la situațiile de presiune sau pericol și ajută la gestionarea provocărilor. Este o reacție complexă, care implică toate organele vitale și este util până la un punct, care, odată depășit, provoacă pagube majore sănătății, stării de spirit, productivității, relațiilor și calității vieții. Unele dintre aceste efecte toxice ale stresului sunt factori favorizanți sau agravanți pentru anumite boli. Stresul este un proces complex, reflex, care nu poate fi gestionat voluntar. Singura cale este aceea de a învăța să ne relaxăm.

Efectele stresului la nivelul sistemului cardiovascular

Inima și vasele de sânge sunt cele doua componente ale sistemului cardiovascular care funcționează împreună și reacționează concomitent la stres. Stresul acut - de moment sau de scurtă durată, cum ar fi cel determinat de necesitatea respectarii unor termene stranse sau de aparitia blocajelor în trafic provoacă o creștere a ritmului cardiac și contracții puternice ale mușchiului cardiac, activat de hormonii de stres: adrenalină, noradrenalină și cortizol.

Citește și:

Stresul cronic este o stare de stres experimentat pe o perioadă lungă de timp și poate contribui la probleme pe termen lung pentru inima și vasele de sânge. Acest stres continuu poate crește riscul de hipertensiune arterială, atac de cord sau accident vascular cerebral. În același timp, vasele de sânge din zonele periferice se contractă, putand provoca senzația de mâini și picioare reci descrisă de Sindromul Raynaud. Stresul acut repetat și stresul cronic persistent pot provoca afectarea ireversibilă a sistemul circulator.

Stresul și sistemul respirator

Sistemul respirator furnizează oxigen celulelor și elimină dioxidul de carbon prin expirație. Stresul și emoțiile puternice sunt asociate cu simptome respiratorii, cum ar fi lipsa respirației și respirația rapidă, ca urmare a unui proces reflex constrictor la nivelul sistemului respirator. Acest mecanism poate agrava problemele de respirație pentru persoanele cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică. Stresul acut poate produce veritabile crize de astm. În plus, respirația rapidă sau hiperventilarea cauzată de stres pot stimula apariția unui atac de panică.

Citește și:

Sistemul digestiv, afectat profund de stres

Toate organele și sistemele sunt afectate de stres, mai ales în forma lui cronică, dar sistemul digestiv, care include pancreasul și ficatul este profund influențat negativ de efectele toxice ale stresului, care poate declanșa dureri, balonare și disconfort intestinal.

Printre cele mai comune simptome provocate de stres la nivelul tubului digestiv se numără spasmele esofagiene, greața și disconfortul stomacal acut, diareea sau constipația, la care se pot adăuga spasmele intestinale dureroase. Stresul agravează bolile intestinale cronice, cum ar fi bolile inflamatorii ale intestinului sau sindromul de colon iritabil, ceea ce poate da complet peste cap metabolismul.

Efectele stresului la nivelul sistemului nervos

Sistemul nervos are un rol direct in declansarea reacției la stres. Răspunsul este brusc și se concretizează în descărcarea din glandele suprarenale a hormonilor stresului. Acești hormoni fac inima să bată mai repede, produc vasoconstricție periferică, activează respirația, blochează procesul digestiv și comandă o descărcare bruscă de glucoză în sânge. Concomitent, au loc reacții la nivelul creierului și al neuronilor, unele dintre ele ducând la moartea celulelor nervoase și la acumularea de grăsime. Aceste fenomene sunt considerate factori declanșatori pentru bolile degenerative cronice (demență senilă, Alzheimer) și pentru accidentele vasculare cerebrale.

Citește și:

Alte efecte negative ale stresului

Stresul cronic poate duce la scăderea capacității organismului de a face față la afecțiuni virale și bacteriene, prin slabirea întregului sistem imunitar. Un alt efect negativ este cel asupra glandelor sexuale feminine, hormonul stresului - cortizolul afectând direct fertilitatea. Stresul duce la creșterea riscului apariției diabetului, modifică în sens negativ valorile normale ale colesterolului și poate crește tensiunea arterială.

Managementul stresului

Acesta este una dintre soluțiile care pot ajuta în gestionarea stărilor de stres și, implicit, să contribuie la reducerea patologiei pe care o poate provoca stresul. Oamenii pot învăța să gestioneze stresul. Câteva sfaturi sunt de folos:

  • păstrează o atitudine pozitivă;
  • acceptă că există evenimente pe care nu le poți controla, dar pe care le poți gestiona pozitiv ulterior;
  • spune ce nu-ți convine ca soluție la agresivitate, indiferent de situație;
  • practică tehnici de relaxare: meditația, yoga;
  • fă sport regulat;
  • mănâncă sănătos;
  • gestionează-ți eficient timpul;
  • stabilește limitele și învață să spui NU situațiilor care pot genera stres;
  • odihnește-te suficient și dormi;
  • nu folosi droguri - tutun, alcool, sau alimente nesănătoase ca soluții antistres;
  • cere ajutor calificat atunci când nu mai poți gestiona singură stările de stres.

Găsirea celor mai bune strategii de ameliorare a stresului poate dura. Uneori, soluțiile sunt diferite de la individ la individ. Fiecare avem, aproape instinctiv, soluții care pot gestiona stresul, care pot ajuta la relaxare. Important este ca acestea să nu facă rău (precum tutunul sau alcoolul, de exemplu). O soluție care funcționează mereu implică eliminarea factorilor de stres și găsirea celor mai bune mijloace de relaxare.

Citește și:

Sursa foto: pixabay.com

Vizionare placuta


Kudika
23 Iulie 2020
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.