Setari Cookie-uri

Cum ne protejăm de gripă și răceală, în sezonul rece

Răcelile reprezintă cea mai frecventă cauză a bolilor umane și sunt responsabile pentru absenteismul semnificativ de la școală și serviciu. Infecția tractului respirator superior, în limbaj popular, răceala, este o afecțiune virală acută, autolimitată, a căilor aeriene superioare și care poate să fie provocată de peste 200 de agenți patogeni. Cu toate acestea, rinovirusurile sunt cea mai frecventă cauză a acestei afecțiuni.

Gripa este și ea tot o afecțiune virală, dar care e asociată cu rate de mortalitate și de spitalizare crescute. Cele mai mari rate de boală severă se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 ani, în cazul copiilor mici (sub doi ani) și al celor cu stări fiziologice sau patologice particulare, de exemplu sarcina sau afecțiunile cardio-pulmonare.

Așadar, o primă diferență semnificativă între cele două boli o reprezintă factorul cauzator și severitatea simptomatologiei.

O altă diferență majoră o putem vedea în situația apariției simptomatologiei. Gripa întotdeauna va debuta brusc și violent, pe când răceala va avea un debut lung, gradual.

De cele mai multe ori, persoanele care prezintă simptomatologie specifică unei răceli sau unei gripe își pun întrebarea următoare: oare am răcit sau am dezvoltat gripă? Ca să putem răspunde cât mai clar la această întrebare, trebuie sa știm cum să recunoaștem o viroză respiratorie.

Citește și:

Cum recunoaștem o viroză respiratorie?

În majoritatea cazurilor, virozele respiratorii se manifestă la nivelul organelor superioare implicate în procesul de respirație: sinusuri, gât, laringe, faringe, iar simptomatologia prezentă se diminuează odată cu trecerea timpului.

În momentul în care sunt afectate organele sistemului respirator inferior (căi aeriene, plămâni), simptomatologia este mai vizibilă și mai serioasă. În acest caz, putem discuta despre infecții bacteriene, nu virale, cum ar fi pneumonia, bronșiolita sau bronșita.

Care sunt cauzele răcelii și gripei?

Așa cum am spus, sunt peste 200 de agenți virali care pot să provoace o răceală banală. Cu toate acestea, cea mai frecventă cauză a răcelilor o reprezintă rinovirusurile.

Citește și:

Acestea pot să pătrundă în corp prin gură, ochi sau nas. Se pot răspândi prin picături din aer, atunci când cineva bolnav vorbește, tușește sau strănută. De asemenea, se răspândește prin contact fizic sau prin utilizarea în comun a obiectelor persoanei bolnave de către o persoană sănătoasă (folosirea acelorași tacâmuri, jucării, telefoane etc.). Întrucât răspândirea se poate face atât de ușor, este indicat să ne întărim sistemul imunitar din timp, iar când simptomele apar, să apelăm la suplimente răceală și gripă, care să ne ajute să trecem mai ușor și mai rapid peste acestea.

Sugarii și copiii de vârsta școlară sunt cei mai susceptibili, deoarece nu au dobândit încă imunitate la multe dintre virusuri, au practici de igienă personală slabe și au contact strâns frecvent cu alți copii care pot să răspândească virusul. De asemenea, persoanele imunodeficiente, cele cu afecțiuni respiratorii superioare cronice preexistente și fumătorii reprezintă categorii de persoane cu risc de a dezvolta răceli recurente pe tot parcursul anului.

Citește și:

În ceea ce privește gripa, situația este mult mai simplă. Gripa este cauzată de unul din cele patru virusuri gripale - A, B, C sau D. Gripa provocată de tipurile de virusuri A și B este cel mai des întâlnită și aceste două tulpini de virus sunt cele mai cauzatoare de epidemii.

Contrar credinței populare, vremea rece sau o răcire a vremii bruscă nu provoacă o răceală. Cu toate acestea, cele mai multe episoade de gripă și răceală apar în timpul sezonului rece (undeva de pe la începutul toamnei, până la sfârșitul iernii). Acestă ”coincidență” apare datorită mai multor factori, iar dintre aceștia putem să enumerăm următorii:

  • Prezența fizică în școli, care crește riscul de expunere la virus
  • Populația petrece mai mult timp în spații închise, oamenii sunt mai aproape unii de ceilalți
  • Gradul de umiditate este scăzut, provocând uscarea mucoaselor nazale, iar, în acest fel, ele devin susceptibile la virus

Simptomele frecvent întâlnite în răceală

Citește și:

Printre cele mai frecvente simptome ale răcelii, se regăsesc următoarele:

  • nas înfundat
  • senzație de iritație și durere la nivelul gâtului
  • febră ușoară
  • lăcrimarea ochilor
  • tuse ușoară
  • dureri musculare și osoase, ușoară senzație de oboseală
  • frisoane, dureri de cap moderate
  • secreții nazale apoase, care se pot colora în galben sau verde

Aceste manifestări apar, în general, la 2-3 zile după contactarea virusului și pot să dureze de la câteva zile, până la câteva săptămâni.

Simptomele ce apar de regulă atunci când suntem răciți pot să apară și în alte afecțiuni, de aceea, este bine să consultăm medicul de familie atunci când acestea persistă în timp și nu cedează la tratamentul administrat.

Simptomele întâlnite frecvent în gripă

Printre cele mai frecvente simptome ale gripei, se regăsesc:

Citește și:
  • instalarea rapidă a febrei
  • dureri musculare puternice, oboseală cronică
  • dureri de cap puternice
  • stare generală alterată
  • tuse neproductivă
  • durere în gât
  • rinită

Pe lângă clasicele simptome ce pot să apară, la copii, sunt adesea întâlnite și greața, vărsăturile și otita medie (aceasta fiind o complicație a gripei).

Semnele și simptomele apar brusc și se ameliorează în mod obișnuit în 3-7 zile, dar tusea și starea general alterată pot să persiste mai mult de două săptămâni.

Cum tratăm eficient răceala și gripa, în sezonul rece

Câteva rânduri mai sus, am văzut care sunt cele mai comune simptome ce se întâlnesc în cazul unei banale răceli sau în cazul unei gripe.

Acum este momentul să descriem cum putem să tratăm eficient si cu rezultate favorabile aceste două afecțiuni.

Citește și:

Terapia răcelilor

Așa cum am menționat deja, în cazul răcelilor, având în vedere multitudinea de agenți patogeni posibil responsabili, trebuie să subliniem că un tratament universal care să fie eficient în această situație încă nu a fost dezvoltat. În acest sens, pentru tratarea unei banale răceli trebuie să tratăm simptomele care apar și să ameliorăm cele mai tulburătoare dintre ele, iar aici avem în ajutorul nostru sute de produse fără prescripție medicală care sunt disponibile la recomandarea unui farmacist.

O practică des întâlnită și utilizată la scară largă, dar care nu aduce beneficii, o reprezintă administrarea de antibiotice în infecțiile virale necomplicate ale căilor respiratorii superioare.

Majoritatea pacienților declară că, printre cele mai deranjante simptome, se regăsesc nasul înfundat și rinoreea. Acest blocaj nazal poate fi eficient înlăturat prin administrarea de decongestionante nazale sub formă de spray-uri, picături intranazale sau chiar și tablete administrate pe cale orală.

În cazul strănutului și al rinoreei, se pot utiliza antihistaminice de generația I pentru diminuarea acestor simptome.

Tot pentru a reduce eficient simptomele nazale, în teorie, putem administra corticosteroizi, datorită efectului lor puternic antiinflamator. Studiile au arătat că utilizarea acestora sub formă de spray intranazal nu aduce niciun beneficiu real, iar, la copii, utilizarea lor poate să ducă la creșterea riscului de otită medie acută.

Medicamentele utilizate pentru tuse, atât antitusivele, cât și agenții mucolitici, sunt frecvent utilizate, deși eficacitatea lor a fost slab demonstrată. Antiinflamatoarele non-steroidiene (ibuprofen, ketoprofen etc.) reduc febra și durerea în gât, iar unele studii susțin că ar putea avea, de asemenea, efecte benefice și asupra tusei.

Tot în categoria medicației adjuvante în răceală intră și produsele care cresc imunitatea pacienților. Vitamina C împreună cu zincul în diverse forme și concentrații aduce un plus de energie și imunitate și ajută la creșterea rezistenței organismului în lupta sa cu infecția.

Sursele de vitamina C și aportul necesar fiecăruia dintre noi poate să difere. Unii pacienți preferă o sursă naturală de vitamina C (fructe, citrice), iar pentru alții este mai la îndemână administrarea unor produse de sinteză. Indiferent care va fi alegerea pacientului, este important să administrăm vitamina C în sezonul rece, ea fiind primul aliat al organismului în creșterea imunității.

Terapia gripei

Există mai multe obiective principale în tratamentul gripei, printre care:

  • Controlul simptomelor
  • Prevenirea complicațiilor
  • Prevenirea răspândirii infecției

Medicamentele antivirale au eficacitate maximă, dacă tratamentul este inițiat în decurs de 48 ore de la apariția bolii. Tratamentul durează în medie 5 zile, dar durata acestuia poate fi prelungită până când există o ameliorare clinică satisfăcătoare.

Medicamentele adjuvante cum ar fi paracetamolul sau un antihistaminic pentru ameliorarea rinitei pot fi utilizate concomitent cu medicația antivirală. Comprimatele pentru tuse, de supt, ceaiul cald sau supa pot fi benefice în controlul simptomelor.

Corticosteroizii nu trebuie utilizați în mod obișnuit, cu excepția cazului în care sunt indicați din alte motive (de exemplu, diagnostic secundar de astm bronșic sau alte afecțiuni specifice), deoarece imunosupresia pe care o cauzează poate sa ducă la suprainfecție bacteriană sau fungică.

Pacienții bolnavi de gripă trebuie să beneficieze de odihnă corespunzătoare și să își mențină un nivel scăzut al activității. Se recomandă pauza de la locul de muncă și/sau de la școală pentru repaus la pat și evitarea răspândirii bolii în comunitate. Trebuie asigurat un aport adecvat de lichide.

Pacienții trebuie să se monitorizeze pentru a putea detecta dacă starea lor se deteriorează și să solicite asistență medicală. Cei care știu că fac parte dintr-un grup cu risc crescut de a dezvolta boli severe sau complicații și, în aceeași măsură, cei care sunt bolnavi cronici trebuie tratați cu medicație antivirală în plus față de tratamentul simptomatic, cât mai repede posibil.

Indiferent dacă aveți un diagnostic de răceală sau unul de gripă, este important ca tratamentul sa fie administrat cu rigurozitate și responsabilitate. Cu toate că terapia este importantă pentru toți pacienții, cu toții ne dorim ca răceala sau gripa să ne evite pe toată durata sezonului rece, iar aici intervine cea mai importantă parte: prevenția.

Există diverse forme de prevenție, începând de la evitarea spațiilor aglomerate în sezonul rece, utilizarea de îmbrăcăminte adecvată sezonului rece și administrarea de vaccin antigripal.

Dar haideți să vedem cum putem face această prevenție în rândul adulților, și, mai apoi, în rândul copiilor.

Metode de prevenție pentru adulți

  1. Spală-te pe mâini, cel puțin 20 de secunde, cu apă și săpun, iar, dacă acestea nu sunt disponibile, dezinfectează mâinile cu un dezinfectant ce conține cel puțin 60% alcool
  2. Evită atingerea ochilor, nasului și a gurii cu mâinile murdare
  3. Dezinfectează-ți lucrurile personale - suprafețe mari, electrocasnice, mânerul ușilor
  4. Spală frecvent jucăriile copiilor
  5. Pune mâna la gură, în caz de tuse, tușește și strănută în șervețele
  6. Aruncă imediat șervețelul utilizat și spală-te imediat pe mâini
  7. Nu împărți lucrurile tale (tacâmuri, pahare de apă) cu membrii apropiați ai familiei
  8. Etichetează lucrurile folosite de persoana răcită pentru evitarea lor
  9. Ai grijă de tine, mănâncă sănătos, dormi suficient - minim 8 ore pe noapte, fă sport

Pe lângă toate aceste măsuri de prevenție ”nefarmacologice” ale răcelilor, trebuie să menționăm, din nou, consumul de alimente care au un conținut bogat în Vitamina C – fructe (citrice, căpșuni, papaya) și legume (broccoli, ardei gras, conopidă, varză kale).

În cazul gripei, cea mai eficientă modalitate de prevenție este vaccinarea antigripală. Odată cu vaccinarea antigripală, se reduc mortalitatea și morbiditatea ca urmare a gripei.

Măsurile adecvate de control al infecției menționate în cazul răcelilor, cum ar fi igiena mâinilor, aplicarea regulilor de igienă respiratorie (acoperirea gurii în timpul tusei și aruncarea șervețelului după utilizare), evitarea contactului cu alte persoane reprezintă, de asemenea, un comportament adecvat în procesul de prevenire a răspândirii gripei.

Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni, cât și celor care au în grijă copii mai mici de 6 luni sau femeile însărcinate în orice stadiu al sarcinii.

Persoanele care locuiesc și/sau îngrijesc persoane cu risc crescut, cum ar fi aparținătorii și personalul sanitar, sunt sfătuite să se vaccineze antigripal. Imunitatea la vaccinare scade în timp, astfel că vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată pentru a fi protejat împotriva gripei.

Tipul de vaccin care se utilizează cel mai frecvent pentru vaccinare este cel inactivat. Acesta oferă protecție în rândul adulților sănătoși, chiar și atunci când virusurile circulante în comunitate nu se potrivesc exact cu virusurile vaccinate.

În rândul vârstnicilor, vaccinarea antigripală poate fi mai puțin eficientă în prevenirea bolilor, dar reduce severitatea bolii, incidența complicațiilor și a deceselor.

Datorită naturii în continuă evoluție a virusurilor gripale, Sistemul Global de Supraveghere și Răspuns la Gripă (GISRS) al OMS – un sistem de Centre Naționale de Gripă și Centre de Colaborare OMS din întreaga lume – monitorizează continuu virusurile gripale care circulă la om și actualizează compoziția vaccinului antigripal de două ori pe an.

Prevenția în rândul copiilor nu este diferită față de cea la adulți. La momentul actual, orice copil cu vârsta de peste 6 luni poate să fie vaccinat antigripal cu forma injectabilă sau cu cea de spray nazal. Vaccinul antigripal sub formă de spray nazal are în compoziția sa virusul viu atenuat, spre deosebire de cel injectabil, care are virusul inactivat.

Restul modalităților de prevenire a îmbolnăvirilor rămân general valabile și la copii, cu mențiunea că, în cazul acestora, riscul de a dezvolta complicații este mai mare decât la adulți, iar măsurile non-farmacologice de prevenire trebuie respectate îndeaproape.

Cum ne întărim sistemul imunitar pentru sezonul rece?

Să rămâi sănătos în lunile de iarnă poate fi dificil, dar asta nu înseamnă că este imposibil. Iarna înseamnă, de obicei, mai mult timp petrecut în interior și o perioadă în care germenii se răspândesc cu ușurință – acest lucru ne poate determina să ne îmbolnăvim mai des. Din fericire, există modalități de a preveni îmbolnăvirea și de a rămâne sănătoși, pe tot parcursul anului:

  • Faceți o prioritate din somn
  • Amintiți-vă de fructe și legume
  • Mențineți un stil de viață activ
  • Amintiți-vă de vitamina D
  • Faceți vaccinul antigripal

În ciuda progreselor mari ce se fac în medicină, aceste două afecțiuni continuă să fie o mare provocare și o mare chestiune pentru societate, în ceea ce privește umanitatea, sănătatea și partea economică.

Vizionare placuta


Kudika
21 Octombrie 2022
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.