Tensiune mare: Cum se manifestă

Tensiunea arterială este o măsură a presiunii sau a forței sângelui împotriva pereților vaselor de sânge (arterelor). Citirea tensiunii arteriale se bazează pe două măsuri. Numărul mai mare (tensiunea arterială sistolică) este măsura presiunii atunci când inima se contractă și împinge sângele prin artere. Numărul mai mic (tensiunea arterială diastolică) este măsura presiunii atunci când inima se relaxează între bătăi.

Există trei categorii diferite de tensiune arterială: risc scăzut, risc mediu, risc ridicat. Consultați-vă medicul pentru a obține o măsurare adecvată a tensiunii arteriale și pentru a afla în ce categorie vă aflați.

Tensiune arterială normală

O tensiune arterială normală este la sau sub 120 sistolică și 80 diastolică. Dacă valoarea tensiunii arteriale este la sau sub 120 cu 80, aveți o tensiune arterială bună.

Tensiune arterială crescută

Dacă o valoare este între 120-129 sistolică și mai puțin de 80 diastolică, este considerată ridicată. Dacă aveți în mod constant valori în acest interval, înseamnă că este posibil să dezvoltați hipertensiune arterială, dacă nu faceți modificări pentru a vă menține tensiunea arterială sub control.

Dacă citirile dumneavoastră sunt în mod constant la sau peste 130 cu 80, aveți tensiune arterială crescută. Termenul medical este hipertensiune arterială.

Criza hipertensivă

Dacă aveți o valoare a tensiunii arteriale care este peste 180 sistolic sau peste 120 diastolic, este posibil să aveți o criză de hipertensiune arterială, care este o urgență medicală. Tensiunea arterială atât de mare vă poate deteriora vasele de sânge și poate duce la un accident vascular cerebral.

Iată ce trebuie să faceți: așteptați cinci minute și remăsurați-vă tensiunea arterială pentru a confirma că citirea este corectă. Dacă citirea este corectă, adresați-vă imediat medicului de familie, unui cardiolog sau serviciului de urgență.

Simptome tensiune mare

Hipertensiunea arterială poate duce la atac de cord, accident vascular cerebral și alte problem de sănătate. Hipertensiunea arterială este numită „ucigașul tăcut”, deoarece de obicei nu provoacă simptome. Majoritatea oamenilor nu știu că suferă de hipertensiune arterială până nu merg la medic din alt motiv.

Tensiunea arterială foarte mare poate provoca unele simptome, cum ar fi dureri de cap, amețeli sau sângerări nazale. Dar aceste semne nu apar de obicei până când nu ajunge la un stadiu sever. Până la apariția acestor semne, hipertensiunea arterială poate pune viața în pericol.

Deoarece de obicei nu există simptome, este important să vă măsurați regulat tensiunea arterială.

Ce se administreaza în caz de tensiune mare: Tratament și măsuri de prim ajutor

Există patru tipuri principale de medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale.

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Ei ajută la controlul hormonilor care joacă un rol în controlul tensiunii arteriale. Acestea ajută vasele de sânge să se relaxeze și să se lărgească, scăzând tensiunea arterială. Majoritatea au denumiri care se termină cu „pril”, de exemplu, enalapril, lisinopril, perindopril și ramipril.

Blocanții receptorilor de angiotensină (ARA). Aceștia funcționează într-un mod similar cu inhibitorii ECA, controlând hormonii care afectează tensiunea arterială, așa că probabil că nu veți lua inhibitori ECA și ARA în același timp. De obicei, sunt utilizați dacă inhibitorii ECA provoacă reacții adverse. Majoritatea au nume care se termină cu „artan”, de exemplu, candesartan, irbesartan, losartan, valsartan și olmesartan.

Blocante ale canalelor de calciu. Majoritatea au nume care se termină în „pină”, de exemplu, amlodipină, felodipină și nifedipină.

Diuretice tiazidice. Acestea elimină excesul de lichid din organism, inclusiv din sânge. Aceasta înseamnă că există mai puțină presiune pe pereții vaselor de sânge. Majoritatea au nume care se termină în „id”, de exemplu, indapamid și furosemid.

Uneori, aceste medicamente nu vor fi potrivite, de exemplu dacă sunteți însărcinată sau alăptați, dacă aveți anumite alte probleme de sănătate sau luați alte medicamente care ar putea reacționa cu ele.

Alternativ, ar putea fi necesar să luați și un alt tip de medicamente pentru a vă scădea suficient tensiunea arterială.

Celelalte medicamente disponibile includ:

• beta-blocante

• alfa-blocane

• medicamente antihipertensive cu acțiune centrală (antagoniști alfa centrali)

• vasodilatatoare

În criza hipertensivă, tensiunea arterială este peste 180 sistolică sau 110 diastolică. În timp ce unii pacienți pot prezenta un risc relativ mai scăzut, pentru alții criza hipertensivă poate reprezenta o amenințare imediată. Astfel, este esențial să existe standarde clare cu privire la momentul în care pacienții hipertensivi trebuie să se prezinte la urgență.

Aceste simptome severe pot include:

• Durere severă în piept

• Cefalee severă plus confuzie sau vedere încețoșată

• Dureri de spate

• Greață și vărsături

• Anxietate severă

• Dificultăți de respirație

• Probleme de vedere

• Sângerări nazale

• Convulsii

• Dificultate de a vorbi

  Citește și:

  • 10 lucruri mai puțin cunoscute despre magneziu
  • SECRETUL FAMILIEI POSKET, o comedie spumoasă pe scena mare a TNB!
  • Mihai Dedu, de la lupta cu kilogramele la lupta pentru viață: Dintr-o dată te vezi în imposibilitatea de a vedea ziua de mâine

• Amorțeală sau slăbiciune

• Lipsa de răspuns

Mai puțin de jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială o au sub control. Dar atunci când afecțiunea este detectată devreme și tratată corespunzător, perspectiva este bună.

Uneori, hipertensiunea arterială poate fi tratată numai prin modificări ale stilului de viață, care reprezintă prima linie de apărare. În alte cazuri, tratamentul necesită atât un stil de viață sănătos, cât și medicamente.

Pentru a reduce tensiunea arterială, ar trebui să:

Urmați recomandările medicului dumneavoastră. Pentru cei diagnosticați care au deja hipertensiune arterială, scopul este să mențină tensiunea sub 140/90. (Pentru cei cu diabet sau boală cronică de rinichi, obiectivul poate fi 130/80.)

Pierdeți din greutate. Dacă sunteți supraponderal sau obez, vă puteți reduce riscul de probleme de sănătate pierzând între 5 și 10% din greutate în primul an de tratament.

Limitați sodiul în dieta dumneavoastră.

Consumați mai multe alimente bogate în potasiu. Acest nutrient poate limita efectele sodiului. Sursele bune de potasiu includ cartofii dulci, spanacul și alte verdețuri, bananele, ciupercile, stafidele și curmalele, fasolea și mazărea.

Urmați o dietă generală sănătoasă pentru inimă. O dietă în stil mediteranean este recomandată pentru sănătatea inimii. O dietă foarte asemănătoare, numită Dieta DASH, reduce aportul de sodiu și pune accent pe fructe și legume și pe grăsimi mai puțin saturate; este adesea recomandat persoanelor cu hipertensiune arterială. (DASH este un acronim pentru Dietary Approaches to Stop Hypertension.)

Mișcați-vă mai mult. Un ghid bun: 30 de minute pe zi de exerciții aerobice (mers rapid, alergare, înot) în majoritatea zilelor săptămânii.

Renunțați la fumat.

Luați medicamente conform prescripției. Deoarece medicamentele pentru hipertensiune arterială funcționează în moduri diferite, este posibil să vi se prescrie mai multe.

---