Alunițele fac parte din viața fiecăruia dintre noi. Unele le avem din copilărie, altele apar mai târziu, în adolescență sau la maturitate. Multe sunt complet inofensive și rămân neschimbate toată viața. Dar uneori, o aluniță aparent banală poate semnala începutul unei probleme serioase — inclusiv riscul de melanom, cea mai agresivă formă de cancer de piele.
Să știi când o aluniță este normală și când trebuie evaluată de un dermatolog este esențial. Nu pentru a trăi cu teamă, ci pentru a-ți cunoaște corpul și a preveni complicațiile care pot fi evitate dacă sunt descoperite la timp.
Ce sunt alunițele și de ce apar
Alunițele, cunoscute medical sub numele de nevi pigmentari, sunt mici acumulări de celule numite melanocite — acelea care produc melanina, pigmentul responsabil de culoarea pielii. Aceste celule se grupează într-un anumit loc și formează pete sau mici proeminențe care pot avea nuanțe diferite: maro deschis, maro închis, negre, uneori chiar roșiatice sau albăstrui.
Apariția alunițelor este influențată de moștenirea genetică, expunerea la soare și modificările hormonale (pubertate, sarcină, menopauză). Este perfect normal ca, de-a lungul vieții, să apară câteva alunițe noi. Totuși, orice schimbare rapidă, neobișnuită sau suspectă merită investigată.
Citește și O simplă durere sau o urgență? Ghid pentru a recunoaște semnalele de alarmă ale corpului
Cum arată o aluniță normală
O aluniță benignă (adică nepericuloasă) este de obicei:
- Simetrică, rotundă sau ovală;
- Are margini clare și netede;
- Are o culoare uniformă;
- Este stabilă în timp. Nu se modifică brusc ca formă, culoare sau dimensiune;
- Nu provoacă mâncărime, durere sau sângerare.
Unii oameni au alunițe ușor reliefate sau cu fire de păr: acestea nu sunt un semn de pericol, ci o variație normală.
Regula ABCDE – metoda simplă de autoevaluare
Medicii dermatologi recomandă o regulă ușor de ținut minte pentru a identifica o aluniță suspectă. Se numește regula ABCDE:
- A – Asimetrie: o jumătate a aluniței nu seamănă cu cealaltă.
- B – Borduri: marginile sunt neregulate, zimțate, neclare.
- C – Culoare: alunița are mai multe nuanțe (maro, negru, gri, roșcat, albăstrui).
- D – Diametru: mai mare de 6 mm (cât o gumă de creion).
- E – Evoluție: se modifică rapid — crește, își schimbă culoarea, se închide sau se deschide la culoare, sângerează sau se descuamează.
Dacă observi una sau mai multe dintre aceste caracteristici, merită să mergi la dermatolog pentru o verificare.
Alte semne care trebuie să ridice semne de întrebare
Pe lângă regula ABCDE, există și alte situații în care o aluniță aparent „obișnuită” poate ascunde o problemă:
- A început să te mănânce, să doară sau să sângereze;
- A apărut brusc, fără motiv evident, la vârsta adultă;
- Are în jur un halou albicios sau roșiatic;
- A devenit lucioasă, reliefată sau ulcerată;
- Are un aspect diferit de toate celelalte alunițe de pe corp („the ugly duckling sign” / regula „rățuștei urâte”).
Când este momentul să mergi la dermatolog
Ideal, orice persoană ar trebui să facă o evaluare dermatologică completă o dată pe an, chiar dacă nu observă modificări evidente.
Totuși, există cazuri în care controlul nu trebuie amânat:
- Ai observat o aluniță nouă care se modifică rapid;
- Ai piele foarte deschisă la culoare, pistrui, sau te arzi ușor la soare;
- Ai multe alunițe atipice sau un număr mare de nevi (peste 50–100);
- Ai avut în familie cazuri de melanom;
- Ai fost expus excesiv la soare sau ai folosit des solar.
Dermatologul va examina alunițele cu ajutorul unui dermatoscop, un aparat care permite observarea detaliată a structurii interne a pielii. Procedura este complet nedureroasă și durează câteva minute. În unele cazuri, medicul poate face și fotografii comparative, pentru a urmări în timp eventualele modificări.
Africa Studio/shutterstock
Descoperă și 5 lucruri pe care să le faci înainte de FIV ca să fii pregătită din toate punctele de vedere
Dacă o aluniță ridică suspiciuni, se recomandă excizia chirurgicală (îndepărtarea completă) și analiza histopatologică la microscop. Este singura metodă sigură de a stabili dacă este vorba despre o leziune benignă sau malignă.
Melanomul: de ce nu trebuie ignorat
Melanomul este o formă de cancer de piele care se dezvoltă din melanocite. Poate apărea pe o aluniță preexistentă, dar și pe o zonă de piele aparent normală. Deși reprezintă doar un mic procent din totalul cancerelor cutanate, este cel mai agresiv, pentru că se poate răspândi rapid (metastaza) în alte organe.
Vestea bună este că, descoperit în stadii incipiente, melanomul se vindecă complet printr-o intervenție chirurgicală simplă. De aceea, controalele periodice și atenția la propriul corp pot salva vieți.
Cum se face autoexaminarea corectă a pielii
O dată pe lună, ar trebui să-ți acorzi câteva minute pentru a te verifica:
- Stai în fața unei oglinzi mari, într-o lumină bună;
- Examinează-ți atent fața, gâtul, pieptul, brațele și mâinile;
- Folosește o oglindă mică pentru spate, fese, picioare, tălpi și spațiile dintre degete;
- Nu uita scalpul, urechile și zona genitală — melanomul poate apărea oriunde;
- Notează sau fotografiază orice aluniță care pare diferită sau se modifică în timp.
Prevenția este cel mai bun tratament
Prevenția înseamnă, în primul rând, protecție solară inteligentă:
- Aplică cremă cu SPF 30+ zilnic, chiar și iarna;
- Evită expunerea la soare între orele 11:00 și 16:00;
- Poartă pălărie, ochelari de soare și haine deschise la culoare;
- Nu te duce la solar solar. Radiațiile UVA și UVB din aparate sunt la fel de nocive ca soarele puternic.
Expunerea moderată la soare este benefică pentru sinteza vitaminei D, dar arsurile solare repetate cresc riscul de melanom, mai ales dacă au avut loc în copilărie.
Mituri frecvente despre alunițe
„Dacă o aluniță e zgâriată, se transformă în cancer.”
Fals. O traumă accidentală nu transformă o aluniță benignă într-una malignă. Totuși, dacă o aluniță este des iritată (de exemplu, de bretele, sutien, brâu, bărbierit), este mai bine să fie evaluată — medicul poate recomanda îndepărtarea ei pentru confort și siguranță.
„Alunițele nu trebuie scoase niciodată.”
Fals. O aluniță se poate îndepărta chirurgical, complet și sigur, cu o cicatrice minimă, mai ales dacă este într-o zonă expusă frecvent traumelor.
„Dacă nu doare, nu e periculoasă.”
Fals. Melanomul, în stadii incipiente, nu doare, nu mănâncă și nu sângerează. Singurul semn poate fi o modificare discretă a formei sau culorii.
Alunițele sunt martorii timpului care trece peste pielea noastră. Majoritatea sunt inofensive, dar unele pot ascunde schimbări pe care doar un ochi avizat le poate detecta. Nu este nevoie să trăiești cu anxietate, ci cu vigilență și responsabilitate.
Dacă observi o aluniță care arată altfel, dacă se modifică, te jenează sau pur și simplu îți inspiră neîncredere, mergi la un control dermatologic. Un consult durează câteva minute, dar poate face diferența între o intervenție simplă și o problemă gravă.
Pielea este cel mai mare organ al corpului și oglinda sănătății tale. Învață să o privești cu atenție — ea îți vorbește mereu, chiar și printr-o simplă aluniță.
cover: Albina Gavrilovic/shutterstock