De ce ai palpitații când e foarte cald afară: explicația simplă și semnele de alarmă

De cele mai multe ori, explicația ține de felul în care organismul încearcă să își reducă temperatura. Vasele de sânge se dilată, transpirația crește, corpul pierde apă și electroliți, iar inima trebuie să lucreze mai intens pentru a menține circulația.

Palpitațiile provocate de căldură pot fi trecătoare și se pot calma după ce ajungi într-un loc răcoros, bei lichide și te odihnești. Totuși, un puls accelerat poate fi și un semn de epuizare termică, deshidratare importantă sau tulburare de ritm cardiac.

Diferența se face prin context, durată și simptomele care apar împreună cu palpitațiile.

Palpitații la căldură: ce simți, de fapt

Prin palpitații înțelegem conștientizarea bătăilor inimii. Poți avea impresia că inima:

• bate foarte repede;
• lovește puternic în piept;
• flutură sau vibrează;
• sare peste câte o bătaie;
• are ritmul neregulat;
• se simte în gât sau în cap.

Palpitațiile nu reprezintă un diagnostic. Ele descriu o senzație care poate apărea atât când ritmul cardiac este normal, dar mai puternic perceput, cât și atunci când inima bate efectiv prea repede sau neregulat.

Un puls de repaus de peste 100 de bătăi pe minut este numit tahicardie, dar semnificația lui depinde de situație. După mers rapid, urcat scări, stres sau expunere la căldură, pulsul poate crește în mod fiziologic. Devine mai important dacă rămâne accelerat după ce te-ai odihnit și te-ai răcorit.

De ce căldura face inima să bată mai repede

Corpul trebuie să mențină temperatura internă într-un interval relativ stabil. Când mediul este foarte cald, vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată pentru ca o cantitate mai mare de sânge să ajungă aproape de suprafața corpului și să poată elimina căldură.

Această vasodilatație poate scădea temporar tensiunea arterială. Pentru a păstra circulația către creier și celelalte organe, inima răspunde prin creșterea frecvenței și a forței contracțiilor.

În același timp, organismul începe să transpire. Evaporarea transpirației răcește pielea, dar duce la pierderea apei și a electroliților.

Cu cât deshidratarea avansează, cu atât volumul de sânge circulant poate deveni mai mic, iar inima trebuie să muncească mai mult pentru a pompa sângele. American Heart Association explică faptul că deshidratarea solicită suplimentar inima și că hidratarea adecvată facilitează circulația sângelui.

Deshidratarea și pulsul accelerat: legătura dintre lipsa apei și palpitații

Deshidratarea este una dintre cele mai frecvente explicații pentru palpitațiile apărute pe caniculă.

Când pierzi apă prin transpirație, volumul plasmatic scade. Inima încearcă să compenseze printr-un ritm mai rapid, pentru a menține alimentarea țesuturilor cu sânge și oxigen.

Pot apărea simultan:

• sete;
• gură uscată;
• urină închisă la culoare;
• urinări mai rare;
• oboseală;
• durere de cap;
• amețeală;
• crampe musculare;
• greață;
• puls rapid.

CDC include ritmul cardiac accelerat printre semnele posibile ale deshidratării și ale expunerii excesive la căldură. Temperatura corpului și pulsul tind să crească pe măsură ce gradul de deshidratare devine mai important.

Dacă palpitațiile se ameliorează după repaus, răcorire și hidratare, explicația poate fi una fiziologică. Dacă persistă, se intensifică sau apar și alte simptome, nu ar trebui atribuite automat căldurii.

Pierderea electroliților prin transpirație poate influența ritmul inimii

Transpirația nu conține doar apă. Prin ea se pierd și electroliți, în special sodiu și clor, dar și cantități mai mici de potasiu și magneziu.

Electroliții participă la transmiterea semnalelor electrice care controlează contracția mușchilor, inclusiv a mușchiului cardiac. Dezechilibrele importante pot favoriza slăbiciunea, crampele și uneori tulburările de ritm.

O plimbare scurtă sau transpirația moderată nu înseamnă că ai nevoie automat de băuturi pentru sportivi ori suplimente cu electroliți. Pentru majoritatea oamenilor, apa și alimentația obișnuită sunt suficiente.

În schimb, pierderile pot deveni relevante după:

• ore petrecute în căldură;
• sport intens sau de lungă durată;
• muncă fizică în soare;
• transpirație abundentă;
• vărsături sau diaree;
• utilizarea unor medicamente diuretice;
• consum mare de apă simplă fără aport alimentar, în contexte de efort prelungit.

Suplimentele cu potasiu sau magneziu nu ar trebui luate la întâmplare pentru palpitații. Excesul acestor minerale poate fi periculos, mai ales la persoanele cu boli renale sau tratamente cardiologice.

Tensiunea arterială mică în zilele caniculare poate provoca palpitații și amețeli

Dilatarea vaselor și pierderea lichidelor pot duce la scăderea tensiunii arteriale. Unele persoane observă că li se întunecă vederea când se ridică, se simt nesigure pe picioare sau au impresia că vor leșina.

Inima poate accelera pentru a compensa tensiunea mai mică. Palpitațiile apar astfel împreună cu:

• slăbiciune;
• amețeală la ridicare;
• vedere încețoșată;
• transpirație abundentă;
• senzație de leșin;
• greață.

Riscul poate fi mai mare la persoanele care iau medicamente pentru hipertensiune sau diuretice. Căldura poate amplifica efectele anumitor tratamente asupra tensiunii, hidratării și capacității corpului de a se răcori. CDC avertizează că unele medicamente cardiovasculare pot favoriza deshidratarea, dezechilibrele electrolitice și leșinul în zilele foarte calde.

Citește continuarea pe garbo.ro

---