Ce se întâmplă cu inima ta când bei prea multe energizante sau cafele într-o zi

O cafea dimineața este pentru mulți oameni un ritual banal. A doua apare după prânz. A treia, într-o zi grea, poate părea justificată. Dacă peste ele se adaugă și un energizant, un „shot” cu cafeină sau un supliment pre-workout, cantitatea totală de cafeină poate urca mult mai repede decât îți dai seama.

Pentru majoritatea adulților sănătoși, consumul moderat de cafea nu pare să fie periculos pentru inimă. În 2026, American Heart Association a concluzionat că un aport de până la aproximativ 400 mg de cafeină pe zi este, în general, considerat sigur pentru majoritatea adulților.

Problema este că „patru cafele” nu înseamnă întotdeauna aceeași doză. Mărimea ceștii, metoda de preparare și tipul produsului pot modifica radical cantitatea de cafeină. Iar energizantele nu sunt pur și simplu cafea rece într-o doză colorată.

În doze mari, cafeina poate crește activitatea sistemului nervos simpatic, poate ridica temporar tensiunea arterială și poate modifica ritmul inimii. Energizantele pot avea efecte cardiovasculare suplimentare, iar cercetările asupra cafelei consumate în cantități obișnuite nu trebuie extrapolate automat la aceste produse.

Ce face cafeina imediat după ce o bei

Cafeina este un stimulant.

După absorbție, unul dintre principalele sale efecte este blocarea receptorilor pentru adenozină, o moleculă implicată în apariția senzației de somnolență. În același timp, crește activitatea simpatică, partea sistemului nervos asociată cu starea de vigilență și răspunsul de tip „luptă sau fugi”.

De aici pot apărea efectele familiare:

• te simți mai trează;
• atenția poate crește temporar;
• pulsul poate deveni mai rapid sau mai perceptibil;
• tensiunea arterială poate crește tranzitoriu;
• poți deveni mai agitată.

Efectul nu este identic la toată lumea.

Două persoane pot bea aceeași cafea, iar una să adoarmă fără probleme seara, în timp ce cealaltă are palpitații și insomnie.

De ce uneori simți că „îți bate inima în gât”

Palpitațiile descriu senzația că îți percepi bătăile inimii mai intens decât de obicei.

Poți simți:

• bătăi rapide;
• bătăi puternice;
• o senzație de fluturare în piept;
• câte o bătaie „sărită”;
• o pauză urmată de o bătaie mai puternică.

Cafeina poate contribui la astfel de senzații la unele persoane, în special în doze mari.

American Heart Association notează că reacția individuală variază considerabil și că unele persoane pot avea palpitații chiar la cantități tolerate foarte bine de altele.

Important: palpitațiile nu înseamnă automat că ai o aritmie periculoasă.

Dar nici nu trebuie ignorate dacă sunt intense, repetate sau apar împreună cu alte simptome.

Prea multă cafeină poate crește tensiunea arterială

Unul dintre cele mai bine documentate efecte acute ale cafeinei este creșterea temporară a tensiunii arteriale.

Efectul este mai evident la unele persoane care nu consumă cafeină în mod obișnuit sau la cei sensibili la stimulente.

American Heart Association arată că dozele mari de cafeină, inclusiv cele întâlnite în unele energizante, pot crește semnificativ tensiunea, mai ales la persoanele care au deja hipertensiune.

Asta nu înseamnă că o cafea produce hipertensiune cronică la orice persoană.

Există o diferență importantă între:

creșterea temporară după cafeină

și

hipertensiunea arterială persistentă.

Dar dacă tensiunea ta este deja mare, combinația dintre doze mari de cafeină, stres, lipsa somnului și eventual nicotină poate fi mult mai puțin benignă.

Cafeaua și energizantele nu sunt același lucru

Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe.

Cea mai mare parte a cercetărilor care sugerează că un consum moderat de cafea este compatibil cu sănătatea cardiovasculară se referă la cafea, nu la energizante. American Heart Association avertizează explicit că rezultatele despre cafea nu trebuie aplicate automat băuturilor energizante.

De ce?

Pentru că un energizant poate conține:

• cafeină în doză mare;
• guarana, care este o altă sursă de cafeină;
• taurină;
• zahăr;
• alte ingrediente stimulante;
• combinații proprietare ale căror efecte sunt mai greu de evaluat separat.

Iar unele energy shots pot furniza o concentrație de cafeină de trei-patru ori mai mare pe unitatea de volum decât cafeaua obișnuită.

Ce au observat studiile asupra energizantelor

O revizuire sistematică publicată în 2025 a analizat 37 de studii, cu aproape 1.600 de participanți, privind efectele cardiovasculare ale energizantelor.

În numeroase studii au fost raportate creșteri ale:

• frecvenței cardiace;
• tensiunii sistolice;
• tensiunii diastolice;
• intervalului QTc pe electrocardiogramă.

Autorii au concluzionat că energizantele pot avea efecte cardiovasculare relevante și că sunt necesare cercetări suplimentare, în special la persoanele cu risc preexistent.

Asta nu înseamnă că fiecare doză de energizant va produce o aritmie.

Înseamnă că produsul nu trebuie tratat ca o simplă băutură răcoritoare.

Ce este intervalul QT și de ce apare în discuția despre energizante

Pe electrocardiogramă, intervalul QT reflectă o parte a procesului electric prin care ventriculele inimii se activează și apoi își revin înaintea următoarei bătăi.

Dacă acest interval devine excesiv de lung, în anumite condiții poate crește vulnerabilitatea la aritmii periculoase.

Unele studii asupra energizantelor au observat prelungiri ale intervalului QT corectat, QTc.

Într-un studiu randomizat pe 18 adulți tineri sănătoși, cercetătorii au comparat un energizant cu o băutură de control care conținea aceeași cantitate de cafeină — 320 mg. Energizantul a produs anumite modificări ale QTc și o creștere mai persistentă a tensiunii sistolice decât cafeina singură.

Studiul a fost mic, deci nu poate demonstra că toate energizantele sunt periculoase pentru toată lumea.

Dar sugerează ceva important: efectele unui energizant nu sunt explicate neapărat doar de cantitatea de cafeină.

Poate cafeaua să provoace aritmii?

Aici merită evitate afirmațiile alarmiste.

Consumul moderat de cafea nu pare să provoace în mod obișnuit fibrilație atrială la adulții sănătoși.

Datele recente sintetizate de American Heart Association sugerează chiar că aportul moderat de cafea cu cafeină nu este asociat cu o creștere clară a riscului de fibrilație atrială.

Pe de altă parte, cafeina poate crește la unele persoane numărul extrasistolelor ventriculare — acele bătăi premature pe care uneori le simțim ca pe o „pauză” sau o lovitură mai puternică în piept.

Dozele foarte mari reprezintă o altă situație.

Cafeina în concentrații mari și energizantele au fost asociate în rapoarte și studii cu aritmii mai serioase.

Câtă cafeină este prea multă într-o zi

Pentru majoritatea adulților sănătoși, aproximativ 400 mg pe zi este pragul folosit frecvent drept limită generală.

Dar nu este o țintă.

Nu ai nevoie de 400 mg de cafeină zilnic pentru a fi sănătoasă.

Este mai degrabă o limită orientativă peste care riscul efectelor nedorite crește și pe care anumite persoane ar trebui să o mențină mult mai jos.

Mai există o problemă: oamenii numără ceștile, nu miligramele.

O cafea de acasă poate avea o doză moderată de cafeină, în timp ce o băutură mare cumpărată de la cafenea poate furniza cât mai multe cafele mici.

Pe lângă cafea, trebuie adunate și:

• energizantele;
• ceaiurile cu cafeină;
• cola;
• pre-workout-ul;
• anumite suplimente;
• energy shots;
• unele medicamente care conțin cafeină.

Astfel, poți depăși 400 mg fără să fi băut „patru cafele”.

De ce aceeași doză nu este tolerată la fel de toată lumea

Metabolismul cafeinei diferă semnificativ între persoane.

Genetica influențează activitatea enzimei hepatice CYP1A2, una dintre principalele căi prin care cafeina este metabolizată. Vârsta, medicamentele, sarcina, fumatul și consumul obișnuit de cafeină pot modifica și ele răspunsul.

De aceea există oameni care spun:

„Pot bea espresso la ora 22 și dorm imediat.”

și alții care nu mai dorm bine dacă beau cafea după prânz.

Citește continurea pe garbo.ro

---