Secretul longevității ar putea sta în frig, arată un nou studiu științific

Îți place frigul sau îl eviți cu orice preț? S-ar putea să fie momentul să îl privești altfel, pentru că cercetări recente sugerează că temperaturile scăzute, dar moderate, ar putea avea un efect surprinzător asupra sănătății și longevității noastre.

Un studiu publicat de revista Nature arată că frigul activează în organism mecanisme biologice benefice, iar explicația stă într-un metabolit cu un nume complicat, dar cu un rol esențial: dihidrobiopterin, cunoscut și sub denumirea de BH2.

Ce au descoperit cercetătorii despre frig și longevitate

Oamenii de știință au studiat efectele temperaturilor scăzute pe organisme model și pe celule umane și au ajuns la o concluzie fascinantă. Expunerea nematodelor la o temperatură de 15 grade Celsius le-a prelungit semnificativ durata de viață.

În aceste condiții, cercetătorii au observat o creștere importantă a producției enzimei CAT-4 în mușchii viermilor, proces care a stimulat formarea metabolitului BH2. Acesta a fost apoi transportat către alte țesuturi din organism, unde s-a transformat în tetrahidrobiopterin (BH4) - o moleculă bioactivă implicată în sinteza tiroxinei, un aminoacid important pentru funcționarea organismului.

„Suntem încântați să demonstrăm că temperaturile ușor scăzute declanșează producția semnificativă a unui metabolit specific, BH2, care este sintetizat, stocat și ulterior eliberat de țesutul muscular”, a explicat biologul molecular David Vilchez, de la Universitatea din Köln, Germania. Potrivit autorilor studiului, efectul frigului asupra longevității nu se datorează doar încetinirii metabolismului, ci implică un răspuns biologic activ din partea organismului.

Beneficii neașteptate pentru sănătatea celulelor

Dincolo de prelungirea vieții, cercetătorii au descoperit un alt beneficiu important al acestui proces: menținerea echilibrului proteinelor din celule, cunoscut sub numele de proteostază. În experimentele realizate pe modele ale bolii Huntington, s-a constatat că BH2 reduce acumularea proteinelor dăunătoare, prevenind astfel deteriorarea celulelor.

Mai mult, în testele realizate pe celule umane, adăugarea de BH2 a diminuat acumularea de proteine anormale asociate sclerozei laterale amiotrofice și bolii Huntington. Combinația dintre BH2 și tiroxină a redus semnificativ semnele morții programate a neuronilor motori afectați de aceste boli, ceea ce deschide drumul către noi direcții de cercetare în domeniul bolilor neurodegenerative.

Cercetătorii atrag însă atenția că mecanismele prin care frigul influențează speranța de viață la oameni sunt încă insuficient înțelese și că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste efecte și la nivel uman. Până atunci, vestea bună rămâne că o plimbare într-o zi răcoroasă de toamnă ar putea face mai mult bine organismului decât credeam.

Alma
2 Noiembrie 2026

Urmareste-o pe Alma

Alma se numără printre primele cititoare Kudika și a crescut în același timp cu noi. S-a alăturat echipei redacționale sub formă de colaborator pentru că vrea să împărtășească din...