Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 16 tipuri de pizza congelata in vederea realizarii unui studiu privind calitatea acestora. 81% dintre sortimentele de pizza analizate sunt importate din tari ca Germania, Franta si Polonia!

8 trucuri pentru un stil de viata sanatos

Studiul privind calitatea pizzei face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa - o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia Pro Consumatori (APC) trage un semnal de alarma cu privire la denaturarea legala a unor produse realizate in baza unor retete traditionale si, totodata, promoveaza un stil de viata sanatos, atragand atentia in privinta unor produse alimentare bogate in grasimi/ acizi grasi saturati, zaharuri, sare si aditivi alimentari cu un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

pizzaCopyright interior si prima pagina: Hans Geel / Shutterstock

La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:


1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Principalul component al pizzei este blatul, preparat prin coacere din aluat de paine.La 94% dintre sortimentele de pizza analizate nu se mentioneaza tipul de faina folosita la realizarea blatului!

Ingredientele pentru umplutura (toppingul) contin cateva elemente „standard“, folosite la variantele traditionale, respectiv: rosii (suc, pulpa zdrobita, felii de rosii proaspete, felii de rosii uscate), ulei (de masline, de rapita, de floarea soarelui etc.), branza (pentru pizza napolitana originala se folosea la inceput numai mozzarella din lapte de bivolita, treptat au fost folosite tot mai multe sortimente de branzeturi diverse, de regula branzeturi cu pasta ferma, grase) si condimente.

In afara de ingredientele mentionate mai sus, in sortimentele de pizza analizate s-au identificat: branza Edam, branza Maasdam, branza mozzarella, carne de vita fiarta, jambon fiert, salam calabrez, salam afumat de porc, salam Pepperoni, sunca de porc aburita, aroma, untura de porc, proteine vegetale hidrolizate, caramel, dextroza, maltodextrine, suc de lamaie, sirop de glucoza, amidon de grau, amidon din cartofi, amidonuri modificate, gris de grau dur, extract din malt de orz, extract de rozmarin, gluten de grau, faina de grau pregelatinizata, fibre de grau, pastarnac, dovlecel, ceapa prajita, ceapa la gratar marinata, otet din alcool, lapte praf integral, zer dulce praf, faina de malt prajita, maia de grau uscata.


2. Analiza informatiilor nutritionale.

O portie de pizza, adica 150 de grame, contine pana la 2,3 grame de sare!

Valoarea energetica ce se obtine prin metabolizarea unei pizza variaza intre 633 kcal si 1037 kcal.
Continutul de carbohidrati per pizza variaza intre 43 grame si 112,2 grame, in timp ce cantitatea de zahar adaugat variaza intre 12,07 si 22,44 grame.

Continutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variaza intre 0,86 grame si 1,33 grame.

Greutatea neta a unei pizza variaza intre 300 grame si 440 grame. Deci, daca consumam o pizza putem asimila intre 3,35 grame sare si 5,85 grame sare. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care si-l procura dintr-o lingurita rasa de sare ( 5 grame de sare) .
Cantitatea de lipide per pizza variaza intre 20,7 grame si 49,4 grame, iar continutul de acizi grasi saturati dintr-o pizza variaza intre 5,85 grame si 17 grame. Numeroase studii realizate in institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.

Cantitatea de proteine per pizza variaza intre 19,4 grame si 38 grame.

In concluzie, pizza este un produs hipercaloric si hipersodic!


3. Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

In cele 16 sortimente de pizza analizate s-au identificat urmatoarele categorii de substante chimice si aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: aroma de fum, arome, glutamat monosodic, azotat de sodiu, sorbat de potasiu, acid citric, polifosfati, trifosafati, difosfati, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, eritorbat de sodiu, glucono-delta-lactona, carmine, stearoil-2-lactilat de sodiu, izoascorbat de sodiu si acetat de sodiu.

In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in sortimentele de pizza analizate, situatia se prezinta astfel:

• 81% din sortimentele de pizza analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 2 aditivi alimentari pana la 15 aditivi alimentari;
• 63% din sortimentele de pizza analizate contin nitrit de sodiu;
• 44% din sortimentele de pizza analizate contin fosfati (difosfati, trifosfati si polifosfati);
• 44% din sortimentele de pizza analizate contin ascorbat de sodiu;
• 38% din sortimentele de pizza analizate contin acid ascorbic;
• 25% din sortimentele de pizza analizate contin eritorbat de sodiu;
• 19% din sortimentele de pizza analizate contin aroma de fum;
• 13% din sortimentele de pizza analizate contin cosenila;
• 13% din sortimentele de pizza analizate contin glutamat monosodic;
• 13% din sortimentele de pizza analizate contin sorbat de potasiu;


4. Identificarea unei alternative la pizza industriala: pizza realizata in casa.

Se poate face pizza sanatoasa acasa?

Si la acesasta intrebare, raspunsul este afirmativ. Cu cateva conditii: sa avem minime posibilitati pentru prepararea hranei – o bucatarie, un cuptor, un frigider, cateva ustensile, vointa si minime abilitati practice absolut necesare.

O prima etapa presupune informarea, mult facilitata de multimea informatiilor (pe Internet, de exemplu). Mai trebuie invatate cateva lucruri despre achizitia materiilor prime sigure, neviciate, adica recunoasterea semnelor de nesiguranta, intelegerea informatiilor de pe etichete, cunoasterea catorva cerinte de pastrare si folosire a materiilor prime alimentare si a alimentelor. Pentru ca toate produsele alimentare industriale contin mari cantitati de aditivi, putem prepara unele din acestea: daca nu avem cum prepara singuri faina, vom merge in magazin sa cumparam faina integrala, dar un suc de rosii adevarat putem prepara din rosii proaspete. La fel procedam cu celelalte ingrediente: nu putem prepara uleiul pe care il dorim, dar o branza adevarata putem alege, si tot de noi depinde achitionarea de fructe si legume proaspete (daca nu am stiut, putem afla si retine ca legumele si fructele proaspete aduse din alte tari sunt aproape fara exceptie tratate chimic sau radiologic sa reziste mai mult timp) si sunt transportate la frig (prilej cu care isi pierd mare parte din caracteristicile valoroase – dulceata, aroma, gustul etc.). Continutul de sare, care este totdeauna mare in alimentele realizate industrial, pentru a le spor conservabilitatea, poate fi administrat limitat la gustul nostru ori la rigorile pe care trebuie sa le respectam cand avem o afectiune a sanatatii care ne prescrie consumul de sare. De asemenea, continutul de zahar (trebuie stiut ca aproape nu exista produs alimentar din oferta contemporana care sa nu aiba zahar adaugat) poate fi bine controlat cand preparam pizza in casa.

„In Romania, gasim pizza pe toate drumurile, dar acest fel de mancare este in fapt o bucata mare de paine "cu de toate". Tocmai de aceea acest fel de mancare este asociat cu mancarea nesanatoasa, pentru ca noi il facem sa fie nesanatos. Timpul, sau mai precis lipsa lui, ne duce catre a manca pe fuga si a face aproape totul pe fuga, dar mancarea "Fast Food" poate fi si sanatoasa, daca vom combina corect alimentele si vom vedea in ele nutrientii. Pizza nu inseamna nici pe departe ceea ce mancam noi in restaurante sau din cutie. Pizza poate fi un fel de mancare sanatos, daca folosim ingredientele potrivite si intelegem ca fiecare fel de mancare are istoria lui. Este important sa stim ceea ce mancam pentru ca altfel ne trezim cumparand "boala la cutie" in loc de hrana si nutrienti. Cititi eticheta produselor pe care le consumati si incepeti sa va hraniti, nu sa va "umpleti matul". „Dr. Florin Ioan Balanica, Specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica, Fondator al "Scolii pentru Sanatate si Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutritie si Dietetica", Reprezentant pentru Romania al "Organizatiei Europene pentru Medicina Stilului de Viata" (ELMO).

„Pizza congelata realizata in sistem industrial, in cele mai multe situatii, nu mai are nimic in comun cu pizza traditionala. La pizza industriala, compozitia blatului difera de cea a pizzei traditionale (faina integrala, apa, drojdie, ulei de masline si sare), iar aceasta preia si incarcatura chimica a ingredientelor folosite pe post de topping. Pizza industriala este un produs hipercaloric cu un continut ridicat de acizi grasi saturati, carbohidrati, sare si aditivi alimentari. Acest produs trebuie consumat cu moderatie de catre adulti si ocazional de catre copii. Analizati cu atentie ingredientele, nu va lasati inselati de denumirile cu elemente de traditionalitate, gen coapta pe piatra sau pre-coapta la cuptor cu lemne! Din pacate, acest produs, din cauza notorietatii de care se bucura si a accesibilitatii date de pret, este achizitionat de catre unii parinti si oferit, in mod constant, spre consum copiilor. Acest obicei se datoreaza faptului ca acei parinti nu au cunostinte elementare de nutritie care sa-i ajute sa faca alegeri in cunostinta de cauza pentru copiii lor.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

Cum sa ai un stil de viata sanatos
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: