Draga mea,

Parerea lui Radu: La Olivia Steer se pune problema responsabilitatii mesajului public

Vreau sa incep prin a te asigura ca nu te judec. Stiu exact prin ce treci si ce simti. Te inteleg si intr-un fel te admir pentru grija pe care i-o porti puiului tau si taria cu care iti sustii convingerile.

Cand am studiat epidemiologia in facultate m-am gandit ca nu este o materie potrivita pentru medicina. Studiaza numere, cifre si riscuri. Pierde din vedere individul si pledeaza pentru binele majoritatii. Ori, dupa mine, medicina este o stiinta dedicata omului, individului.

De-a lungul celor 6 ani de facultate, iar mai apoi in lungii ani de rezidentiat si specializare ni s-a repetat de milioane de ori ca nu exista boli, exista doar bolnavi. Fiecare individ reactioneaza diferit la orice fel de interactiune. In mod particular la tratamente. Iata asadar de ce n-am avut la suflet catusi de putin epidiomiologia. Nu i-am putut insa nega meritele. Variola si difteria sunt doar cele mai celebre exemple. Insa sunt sigura ca le cunosti si nu am in plan sa iti pierd vremea cu asemenea exemple.

Ceea ce vreau totusi sa iti spun este ca:

1. Nici eu nu-mi plimb toata ziua copilul pe la pediatru. Prefer sa-i ofer fiului meu, vorba americanului, un mar pe zi. Sa previn ori de cat ori pot. Sa-i ofer o alimentatie echilibrata, sa evit sa-l protejez excesiv, sa-i permit sa ia contact cu o paleta cat mai larga de antigeni pentru a-i stimula sistemul imunitar. Sa nu-l indop cu pastile, nici macar pentru stimularea imunitatii. Pentru ca sunt sigura ca stii si tu ca imunitatea cea mai buna este cea naturala, iar extractul de afine poate fi luat chiar din afine si nu din sticlute frumos colorate.

2. Atunci cand totusi este cazul, consult pediatrul fiului meu. I-am administrat, in 3 ani de viata, de vreo doua ori antibiotic. Poate ca te zgribulesti la simplul auz al cuvantului antibiotic. Spune-mi, te rog, cand copilul tau va face apendicida, ii vei da ceai de menta? Exista o masura in tot, inclusiv aici. Exista o diferenta foarte mare intre a reinventa roata si a incerca sa ii oferi copilului tau sansa de a fi un adult sanatos si rezistent.

3. Eu mi-am vaccinat copilul. Pentru ca oamenii au cam uitat cum e sa mori din cauza bolilor pentru care stiinta a gasit vaccin. Pentru ca bolile acestea pentru care ne vaccinam au complicatii cu mult mai rele decat orice teorie a conspiratiei in care te-ai lasat atrasa. Si pentru ca, ma repet, nu are sens sa incercam sa reinventam roata.

Stiu ca tocmai grija si iubirea sunt factorii care te-au lasat sa cazi prada temerilor legate de vaccin. Suntem bombardati din toate directiile de informatii sufocante si nu stim pe care ar trebui sa le selectam. Pe cine ar trebui sa ascultam. Tocmai de aceea statisticile spun ca intelectualii sunt o populatie reprezentantiva a celor care nu isi vaccineaza copii. Pentru ca trebuie intr-adevar sa fii foarte bine citit pentru a parcurge fie si numai o mica parte din toata aceasta informatie din jur. Un intelectual insa, nu este neaparat medic. Iar un anumit medic nu este neaparat in masura sa te sfatuiasca. Medicii au si ei la randul lor specializari si supraspecializari. Tocmai pentru ca meseria asta este atat de complicata incat este imposibil sa le stii pe toate: iti selectezi o bucatica de corp, un organ, uneori doar o celula si iti pereteci tot restul vietii invatand, aprofundand si intelegand. Problema medicilor este ca majoritatea admit ca au limite, in vreme ce “vracii” se cred atotstiutori. Eu cred ca trebuie sa fii nebun sa iti imaginezi ca ai raspunsul la toate intrebarile. Si admir oamenii care stiu sa spuna “Pana aici stiu. Te rog, cere parerea colegului x”.

Te invit asadar ca inainte sa iei o decizie finala legata de vaccinarea copilului tau, sa procedezi ca intr-o ancheta. Cere pareri, calculeaza greutatea cuvintelor pe care le auzi, documeneaza-te din surse sigure si nu din tot soiul de site-uri obscure si studii fantoma. Iar daca la finalul acestei anchete decizi totusi sa nu iti vaccinezi copilul, iti voi respecta decizia, asa cum sper din inima ca si tu vei intelege de ce sper sa nu ne intersectam vreodata drumurile prin parcuri.

Cu drag,

O mama de copil vaccinat

Foto prima pagina: mama si copil, Shutterstock

Draga mama, nu ti-am spus niciodata...
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: