Bolile cardiovasculare asociate cu depresia cresc de doua ori riscul producerii unui infarct

Comunicat de presa

La nivel mondial, depresia constituie o problema majora de sanatate, fiind prezenta la aproximativ 20% dintre pacientii cu boli cardiace. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) preconizeaza ca pana in anul 2020 depresia va fi a doua cauza de mortalitate si dizabilitate in lume, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare care provoaca decesul a 17 milioane de oameni anual. Persoanele depresive prezinta un risc de doua ori mare de a suferi un infarct miocardic comparativ cu cele care nu sufera de depresie, se arata intr-un studiu realizat in 2011 de oamenii de stiinta canadieni de la Universitatea „Concordia″. In plus, conform Asociatiei Americane a Inimii, depresia apare de trei ori mai frecvent la pacientii cu boli cardiovasculare care au suferit deja un eveniment coronian acut decat in randul celorlalti. Cu cat persoana la care se produce un infarct miocardic este mai tanara, cu atat riscul de a dezvolta depresie este mai mare, prin urmare se poate spune ca exista o interdependenta intre cele doua afectiuni.

De la depresie la boli cardiovasculare si invers

Cercetatorii canadieni au reusit sa explice mecanismul prin care depresia afecteaza inima. Pe de-o parte datorita stilului de viata dezechilibrat, sedentar, consumului de alimente nesanatoase, alcool sau fumatului. In plus depresia conduce si la episoade de anxietate sau atacuri de panica si hipertensiune arteriala sau, dimpotriva, la introvertire si implicit la inhibarea posibilitatii urmarii unui tratament adecvat.

Toate acestea impiedica o circulatie adecvata a sangelui in organism si devin factori cauzatori de boli cardiovasculare. Alte studii realizate in America si Australia, sustin ca depresia pare sa favorizeze dezvoltarea depunerilor de grasime si colesterol in vasele sangvine, despre care se stie ca ar conduce la cresterea riscului de accident vascular cerebral si al infarct miocardic.

Nu doar depresia conduce la boli cardiovasculare si reciproca fiind de asemenea valabila. Potrivit Asociatiei Americane a Inimii, 15% din persoanele care sufera de o boala cardiovasculara se confrunta si cu simptome specifice depresiei. Studiile au aratat ca, la persoanele care au suferit un infarct miocardic, episoadele depresive cresc cu 17% riscul de deces. Prin comparatie, la persoanele sanatoase, riscul de deces dupa un infarct este de numai 3%. Principalele motive pentru care bolile cardiovasculare favorizeaza depresia sunt activitatea sociala redusa, intrucat bolnavii de inima ies mai rar din casa si nu fac suficienta miscare, dar si dependenta de medici si medicamente, care creste gradul de frustrare al pacientilor. Nu in ultimul rand, starea psihica a bolnavilor este afectata, deoarece evolutia bolii este imprevizibila, ceea ce creeaza o stare de stres permanenta, care conduce la afectarea vaselor de sange si implicit la imbolnavirea inimii.

Ce simptome ar trebui sa te ingrijoreze?

Deseori simptomele debutului unei boli cardiovasculare pot coincide cu cele ale depresiei si invers. Pe masura ce apar dificultati de concetrare, tulburari de somn, reducerea apetitului alimentar, anxietate, tensiune interioara, iritabilitate, oboseala sau pesimism (ganduri de vinovatie si de inferioritate) depresia urmata de boala cardivasculare se poate instala.

Un procent semnificativ dintre pacientii care sufera de depresie, cu sau fara afectiuni cardiovasculare asociate nu sunt diagnosticati la timp sau primesc ingrijirile terapeutice inadecvate. De aceea medicul de familie detine un rol cheie in depistarea precoce a simptomelor depresive si indrumarea acestor pacienti catre un serviciu de psihiatrie. In mod particular, la pacientii cu antecedente cardiovasculare medicul cardiolog poate fi cel care recomanda o evaluare psihiatrica in vederea stabilirii unui diagnostic de depresie.

Cum se trateaza corect cele doua afectiuni?

Cea mai utilizata si eficienta abordarea terapeutica s-a dovedit a fi asocierea dintre tratamentul psihologic si cel farmacologic.

Tratamentul psihologic poate fi reprezentat de una dintre urmatoarele forme de psihoterapie: terapia cognitiv comportamentala sau interpersonala. In anumite cazuri consilierea suportiva s-a dovedit a fi cea mai buna metoda de tratament psihologic.

In ceea ce priveste tratamentul farmacologic, medicatia antidepresiva aleasa pentru a fi administrata unui pacient depresiv cu boli cardiovasculare asociate trebuie sa aiba cel mai bun profil de siguranta in ceea ce priveste aparitia efectelor adverse. Psihiatru va trebui sa tina cont nu doar de efectele si interactiunile dintre diversele antidepresive pe care le poate prescrie, ci si de efectele adverse care pot sa apara intre medicatia pescrisa de medicul cardiolog pentru afectiunile cardiovasculare ale pacientului si medicatia antidepresiva pe care el doreste sa o initieze.

Aceste interactiuni pot fie sa duca la o lipsa de eficacitate atat a medicamenelor pentru bolile cardiovasculare sau cele pentru tratarea depresiei, cat si, uneori, la o crestere a efectului pe care aceste medicamente il au, pacientul ajungand sa se simta foarte slabit, sa nu aiba puterea sa faca nimic (stari date de reducerea prea mult a tensiunii arteriale, de exemplu) sau sa aiba stari de greata, dureri de stomac sau alte astfel de manifestari datorate unei actiuni mult prea puternice a medicamentelor antidepresive. In aceasta situatie vor trebui alese cu precadere medicamente atat cardiovasculare cat si antidepresive care nu interactioneaza intre el si au un profil de siguranta si tolerabilitate excelent. Medicii care ofera ingrijire pacientilor cu afectiuni cardiace trebuie de asemenea sa fie familiarizati cu manifestarile depresiei si sa-i constientizeze pe acestia de prezenta acestei afectiuni, aceasta cu atat mai mult cu cat s-a demonstrat ca o serie de medicamente folosite in tratarea bolilor cardiovasculare sunt ele insele inductoare de stari depresive.

Acest lucru este important, deoarece depresia influenteaza in mod negativ evolutia afectiunii cardiace, si de asemenea, afecteaza toate aspectele vietii unui pacient, inclusiv familie si relatiile personale, educatie, cariera, activitatea si starea generala de sanatate.

Platforma online, www.depresiv.ro, reprezinta un punct solid de sprijin pentru cei care sufera de depresie in anotimpul rece, oferind informatii complexe despre tulburarile specifice, sfaturi pentru tratarea acestora si explicarea factorilor ce conduc la aparitia unor astfel de dispozitii, de catre specialisti avizati din domeniul psihiatriei. Astfel, puteti consulta platforma pentru a cunoaste mai multe detalii despre aparitia depresiei, fie atunci cand va confruntati personal cu aceasta sau cand cei dragi prezinta simptomele specifice.

Fotot: shutterstock & dreamstime

---