Ce este microbiomul și importanța sa pentru sănătatea noastră

Ce este microbiomul și importanța sa pentru sănătatea noastră
Kudika
12 August 2020

Microbiomul a devenit astăzi un subiect intens discutat și studiat deopotrivă, numeroase cercetări de specialitate demonstrând rolurile deosebit de importante pe care microbiomul le joacă în menținerea sănătății organismului nostru.

Ce este microbiomul

Conceptul de „microbiom” a fost prezentat pentru prima oară în anul 2001 de Joshua Lederberg, laureat în 1958 al Premiului Nobel pentru microbiologie. Microbiomul reprezintă un ecosistem de o complexitate extraordinară, care, potrivit estimărilor specialiștilor, conține milioane de gene, comparativ cu genomul uman, care are doar între 20.000 și 25.000 de gene, fiind astfel considerat „al doilea genom uman”. Specialiștii susțin că fiecare individ are un microbiom unic, asemănător amprentei digitale.

Universitatea din Washington definește microbiomul ca fiind materialul genetic al tuturor microbilor - bacterii, ciuperci, protozoare și virusuri - care trăiesc pe și în interiorul corpului uman.[1]

Universitatea Harvard ne explică, printr-un exercițiu de imaginație, că microbiomul ar fi reprezentat de toți locuitorii unui oraș aglomerat, care conviețuiesc împreună și fiecare prezintă rolurile sale în societate – proiectat la nivel microscopic. [2]

Microbiomul este format, așadar, din totalitatea microorganismelor de pe suprafața corpului, dar și din interiorul acestuia, fiind reprezentat atât de “populații” prietenoase pentru noi și santatea noastră, cât și de microorganisme care, în anumite condiții, pot genera boli. Cea mai mare parte din microbiom se regăsește la nivelul sistemului digestiv, mai exact în intestinele noastre. Starea de sănătate a microbiomului este asigurată atunci când între aceste microorganisme există un echilibru.

Despre microbiomul intestinal și rolurile sale în organism

Microbiomul intestinal (flora intestinală) a fascinat comunitatea științifică prin diversitatea și rolurile sale complexe, acesta cuprinzând peste 1.000 de specii diferite de bacterii și având peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai multe decât genele umane). Dintre acestea, doar o treime este comună majorității oamenilor, în timp ce două treimi sunt specifice fiecăruia dintre noi. Totodată, microbiomul intestinal cântărește aproximativ 1-3% din greutatea corpului.

Iată care sunt unele dintre cele mai importante roluri ale microbiomului, demonstrate de diferite studii de specialitate:

Modulează sistemul imunitar. Se pare că cea mai mare parte a funcțiilor sistemului imunitar sunt datorate microbiomului intestinal. Microorganismele descompun substanțe potențial toxice pe care le ingerăm odată cu alimentele și totodată mediază numeroase procese imunitare, având efect și asupra țesutului limfoid asociat intestinului (GALT). [3]

Modulează expresia genică. Chiar dacă ne-am născut cu un anumit material genetic propriu pe care nu îl putem modifica, vestea bună este că îl putem influența, iar microbiomul este un instrument-cheie în acest sens. Menținerea unei flore intestinale diverse și echilibrate ne ajută în modularea epigenetică.[6] Prin epigenetică înțelegem totalitatea mecanismelor din organismul nostru prin care se stimulează sau se inhibă expresia genelor. De exemplu, chiar dacă o persoană poate prezenta genele pentru unele afecțiuni, nu este obligatoriu ca acestea să devină „active” și să genereze acele afecțiuni, căci anumiți factori le pot inhiba. Microorganismele care intră în alcătuirea microbiomului, prin activtatea și metabolismul lor, pot influența expresia unor astfel de gene, ajutând în prevenirea sau managementul unor afecțiuni.

Protejează împotriva agenților infecțioși: prin îmbunătățirea funcției de barieră biologică și mecanică a intestinului.[4]

Scade riscul de boli atopice. Studii de specialitate au scos în evidență o legătură între riscul de dezvoltare a bolilor atopice și expunerea deficitară la microorganisme din mediu, cu precădere din alimentație, menite să populeze tractul intestinal. [5]

Reduce dezvoltarea agenților patogeni - prin generarea de metaboliți toxici pentru aceștia (H2O2, pH acid etc.).

Previne apariția cancerului. Cultivarea bacteriilor bune în intestin reprezintă o măsură pe care o putem realiza cu ușurință pentru prevenirea apariției cancerului, dar și a altor boli.[7]

Intervine în menținerea unei greutăți corporale sănătoase și în prevenția diabetului zaharat și a altor boli metabolice. Microbiota intestinală intervine în metabolismul lipidic și este implicată, de asemenea, în prevenția diabetului de tip 1 (insulino-dependent) și de tip 2.[8][9]

Sintetizează vitamine. Microbiomul este răspunzător pentru sinteza unor vitamine precum B1, B2, B6, B12, K2, K și a unor proteine de care corpul nostru are nevoie;

Facilitează digestia alimentelor. Microbiomul completează digestia alimentelor, procese care au loc în tubul nostru digestiv, ajutând astfel la descompunerea nutrienților până la un nivel ce poate fi utilizat atât de către organismul nostru, cât și de către microorganismele care formează microbiomul.

Influențează comportamentul și contribuie la menținerea stării de bine neuropsihice. Studiile de specialitate au pus în evidență legătură dintre componența și activitatea microbiomului și comportamentul neuro-psihic. Microbiomul contribuie la producerea unor neurotransmițători precum dopamină, serotonină, acetilcolină, GABA, melatonină și influențează activitatea axei hipotalamus-hipofiză-suprarenale, realizând astfel importante ecouri asupra sistemului endocrin.

Legătura între microbiom și comportamentul uman a fost sesizată și în cadrul tulburărilor de spectru autist, microbiomul intestinal putând influența comportamentul uman modulând axa intestin-creier pe cale endocrină (prin intermediul cortizolului), imună (prin intermediul citokinelor) și neurologică (prin intermediul nervului vag și a sistemului nervos enteric). [4] Mai multe studii au descris modificarea microbiotei intestinale la copiii cu tulburări de spectru autist în comparație cu copiii tipici.

Ameliorează inflamația cronică, cunoscută ca declanșator al majorității afecțiunilor cardiovasculare, bolilor autoimune, alergiilor, dar și al afectărilor neuronale, renale, hepatice și osteoarticulare.[10]

Reduce riscul de a dezvolta boli autoimune (atrita reumoatoida, lupus eritematos sistemic, boala Behcet, boli inflamatorii intestinale, boli autoimune cutanate, boli autoimune neurologice etc.), dar și a unor boli cutanate al căror risc este crescut prin autoimunitate: vitiligo, psoriazis, dermatită atopică etc. [11]

Reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau complicații ale acestora. [12]

Scade riscul de a dezvolta alergii și ajută în obținerea unui bun management al bolilor alergice. [13]

Iată, așadar, câte beneficii majore pentru menținerea sănătății noastre ne aduc aceste microorganisme care intră în componența microbiomului, iar multe alte studii deja în desfășurare ar puteaaduce noi descoperiri.

Cum ne putem construi un microbiom intestinal puternic?

Cea mai ușoară și totodată eficientă cale de a ne asigura diversitatea microbiomului intestinal este reprezentată de alimentație.

Printre cele mai benefice alimente care ne pot asigura echilibrul microbiomului și menținerea stării de sănătate a sistemului digestiv, dar și a întregului organism, sunt cele cu un conținut ridicat în probiotice (microorganisme vii care fac parte din flora noastră intestinală, așa-numitele „bacterii bune”), dar și prebiotice (alimente, de obicei bogate în fibre, care acționează ca hrană pentru probiotice).

Beneficiile consumului zilnic de iaurt ActiviaFoto: By artem evdokimov/shutterstock.com

Surse alimentare de probiotice

Iaurt de baut ActiviaIaurtul – în fiecare zi

Iaurtul este un aliment complet și sățios, recomandat în dieta zilnică la toate vârstele [15], fiind bogat atât în probiotice, cât și în minerale (în special calciu), grăsimi bune pe bază de acizi grași cu lanț scurt și proteine cu valoare nutrițională înaltă (conține toți cei 9 aminoacizi esențiali).

Printre cele mai cunoscute probiotice conținute de iaurt se numără Bifidobacteriile, prezente în mod natural în flora intestinală umană, chiar de la vârste fragede (Bifidobacteriile întâlnite în flora intestinală a bebelușilor hrăniți cu lapte matern). Astfel, consumul de iaurturi bogate în Bifidobacterii, precum Bifidus ActiRegularis, ne aduce beneficii precum:

  • susținerea sistemului imunitar;
  • ameliorarea bolilor inflamatorii, alergice și autoimune;
  • menținerea bunei dispoziții;
  • ameliorarea tranzitului intestinal și îmbunătățirea digestiei;
  • ameliorarea simptomatologiei din sindromul colonului iritabil etc. [14]

Iaurt de baut ActiviaIaurturile Activia conțin miliarde de probiotice, fiind prezentate într-o gamă diversă, de la sortimentele cu fructe sau bogate în fibre, până la cele simple, care redau gustul natural al iaurtului.

Specialiștii ne recomandă să consumăm iaurt în fiecare zi pentru a ajuta în menținerea sănătății digestive și generale. [15]

Alte alimente care conțin probiotice

În general alimentele fermentate sunt bogate în microorganisme benefice corpului nostru, de exemplu:

  • Murăturile în saramură (de vară sau de iarnă);
  • Ceaiul Kombucha;
  • Oțetul raw;
  • Unele sosuri fermentate de soia;
  • Borșul;
  • Lapte bătut, kefirul;
  • Socata;
  • Mustul etc.

Surse alimentare de prebiotice

Prebioticele reprezintă hrana probioticelor - acele microorganisme care alcătuiesc microbiomul. Alimentele cu conținut ridicat în prebiotice sunt, în general, cele bogate în fibre, dar și în compuși care provin din unele tipuri de carbohidrați. Deși organismul nostru nu poate digera prebioticele, totuși bacteriile benefice din intestinele noastre se hrănesc cu acestea.[17]

Iată care sunt principalele surse alimentare de prebiotice [16]:

  • Cerealele integrale: ovăz, orz, orez (brun, negru, roșu), grâu etc.;
  • Leguminoase: fasole, mazăre, linte, năut;
  • Legume: ceapă, usturoi, sparanghel, varză, praz, morcov, păstârnac, țelină, ridiche;
  • Fructe: banane, fructe de pădure, mere, avocado, pere, kiwi, măsline;
  • Alte surse de prebiotice: rădăcina de cicoare, frunze de păpădie, semințe de psyllium, semințe de in, semințe de chia, semințe de dovleac, ciuperci.

Consumați alimente bogate în probiotice și prebiotice, în fibre alimentare și echilibrate nutrițional pentru a vă menține sănătatea sistemului digestiv, dar și a întregului organism.

Referințe:

[1] Fast Facts About The Human Microbiome - University of Washington

[2] The Microbiome – Harvard University

[3] The gut microbiota: a major player in the toxicity of environmental pollutants?

[4] What is the microbiome? – BMJ Journals

[5] Microbiome of the Skin and Gut in Atopic Dermatitis (AD): Understanding the Pathophysiology and Finding Novel Management Strategies

[6] Epigenetic Regulation at the Interplay Between Gut Microbiota and Host Metabolism

[7] Gut Microbiota and Cancer: From Pathogenesis to Therapy

[8] Gut microbiome in type 1 diabetes: A comprehensive review

[9] Role of gut microbiota in type 2 diabetes pathophysiology

[10] Gut Microbiota and Inflammation

[11] Recent Advances on Microbiota Involvement in the Pathogenesis of Autoimmunity

[12] Gut Microbiome and Cardiovascular Diseases

[13] The Microbiome and Development of Allergic disease

[14] Bifidus Actiregularis Probiotic Review in Activia Dannon Yogurt

[15] The Benefits of Yogurt

Foto articol: By metamorworks/shutterstock.com

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri