Importanța probioticelor pentru sănătatea digestivă

Importanța probioticelor pentru sănătatea digestivă
Kudika
31 August 2020

Probioticele au fost intens studiate în ultimii ani pentru efectele lor benefice, iar astăzi sunt dovedite multe informații cu privire la rolurile acestora și la modul în care probioticele ne influențează starea de sănătate generală.

Ce sunt probioticele?

În 2001, a fost convocat un grup de experți la solicitarea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și sprijinit de Organizația Mondială a Sănătății, pentru a clarifica definiția probioticelor. Astfel, probioticele au fost definite oficial drept „microorganisme vii, care atunci când sunt administrate în cantități adecvate conferă un beneficiu sănătății gazdei” (FAO / OMS, 2002).[1]

Probioticele sunt așa-numitele “bacterii bune” care se găsesc în organismul nostru, dar și la suprafața pielii și a mucoaselor, formând flora benefică a corpului nostru. Sistemul nostru digestiv găzduiește cea mai mare parte din aceste probiotice, numărul de bacterii bune crescând exponențial către colon, unde formează un complex ecosistem bacterian (microflora sau microbiota intestinală). Cele mai comune specii de bacterii care colonizează sistemul digestiv uman sunt lactobacilii și bifidobacteriile.[4]

Care sunt rolurile probioticelor și cum ajută la menținerea sănătății digestive?

Rolurile probioticelor în organismul nostru sunt complexe și importante, acestea funcționând ca o barieră intestinală împotriva microbilor neprietenoși, ținând astfel infecțiile la distanță. Totodată ele ajută sistemul imunitar, completează procesul de digestie a alimentelor, ajută în reglarea tranzitului intestinal și sunt implicate în sinteza unor vitamine, cum ar fi vitamina K sau cele din complexul B.

Probioticele sunt implicate în prevenția și ameliorarea unor tulburări de sănătate, precum:

  • Diareea;
  • Colita ulcerativă sau boala Crohn;
  • Sindromul colonului iritabil;
  • Infecția cu Helicobacter pylori;
  • Infecții ale tractului genito-urinar;
  • Constipația cronică;
  • Eczema și alergiile la copil și la adult.[2]

Iaurturile activia si beneficiile probioticelorFoto: By Iryna Melnyk/shutterstock.com

Probioticele prezintă și alte roluri importante pentru menținerea stării de sănătate:

Ajută sistemul digestiv să funcționeze optim.

Procesele digestive și de absorbție a nutrintilor proveniți din alimentație nu s-ar putea finaliza fără probiotice, aceste „bacterii bune” complentând activitatea sistemului digestiv și contribuind în mod benefic la satisfacerea nevoilor nutriționale ale organismului nostru.

Probioticele completează digestia alimentelor realizată de sucurile digestive, descompunând alimentele până la nivel de nutrienți care pot fi ușor absorbiți în organismul nostru. Putem spune, așadar, că probioticele sporesc biodisponibilitatea componentelor alimentare (rata de absorbție a acestora în organism). De exemplu, aceste bacterii benefice sporesc absorbția unor micronutrienti în organismul nostru (minerale precum calciu, magneziu, fier, dar și vitamine din complexul B sau vitamina D), scăzând astfel riscul unor carențe alimentare.[9][17]

La nivelul colonului, probioticele ajută în reglarea tranzitului intestinal și reducerea simptomelor de balonare, fiind implicate în ameliorarea constipației și a disconfortului abdominal. Microorganismele intestinale scad pH-ul la nivel colonic, ceea ce ameliorează mișcările intestinale, atât ca intensitate, cât și ca frecvență și îmbunătățesc digestia. Cercetătorii de la King’s College din Londra au publicat în American Journal of Clinical Nutrition rezultatele a 14 studii randomizate, evidențiind legătura directă între consumul de probiotice și ameliorarea tranzitului intestinal. Bifidobacteriile s-au dovedit cele mai eficiente în reglarea tranzitului digestiv, acestea fiind prezente în alimente fermentate, precum iaurtul.[11]

Probioticele contribuie, de asemenea, la completarea digestiei alimentelor. De exemplu, lignanii (compuşi vegetali prezenți în alimente precum grâul, soia, unele fructe și legume, semințe de in etc.), pot fi fragmentați și asimilați doar cu ajutorul microflorei intestinale. [12] Lignanii sunt o clasa de compuși fenolici care au capacitatea de a ne proteja de apariția cancerului, fiind valoroși pentru sănătatea noastră.

Probioticele pot fi de ajutor în cazul persoanelor care prezintă intoleranță ușoară la lactoză. Dovezile acumulate de către specialiști în mai multe studii de specialitate au evidențiat eficaitatea acestor probiotice în tratamentul intoleranței la lactoză. [14]

În ceea ce privește digestia proteinelor, microflora intestinală este, de asemenea, implicată. Proteinele sunt esențiale în menținerea activității sistemului imunitar, în regenerarea celulară, în menținerea sănătății sistemului nervos și a echilibrului hormonal, jucând totodată roluri structurale și antiinflamatorii. Mulți factori influențează digestia și utilizarea dietetică a proteinelor în tractul gastro-intestinal. Bacteriile benefice din intestinele noastre intervin în digestia proteinelor alimentare, eliberând enzime precum proteaze, peptidaze sau exoenzime. În plus, probioticele simulează absorbția proteinelor mici și a aminoacizilor, substanțe rezultate în urma digestiei proteinelor alimentare.[15]

Microflora intestinală joacă rol important și în neutralizarea acizilor biliari în exces de la nivelul intestinelor, protejând astfel în fața bolilor inflamatorii intestinale, dar și a bolilor canceroase gastro-intestinale. [13]

Aceste microorganisme benefice sunt implicate în metabolismul grăsimilor și în menținerea unei greutăți normale a corpului. Există o relație dovedită între microflora intestinală și riscul de obezitate. Probioticele influențează metabolismul grăsimilor și absorbția acestora în organismul nostru. Aceste bacterii benefice intervin în reglarea unor hormoni implicați în oxidarea grăsimilor, în răspunsul la insulină sau în reglarea senzației de foame (leptina, adiponectina, osteocalcinul). Ca și efect final, populațiile bacteriene benefice de la nivelul intestinelor au rol în menținerea unei greutăți normale a corpului și în stimularea proceselor de pierdere în greutate.[16]

Rol antiinflamator. Prin funcția de barieră pe care probioticele o exercită la nivelul mucoasei intestinale, acestea protejează direct și reduc permeabilitatea intestinală, scăzând astfel contactul organismului cu compuși proinflamatori.[8]

Susțin activitatea sistemului imunitar. Probioticele ajută la stimularea sintezei de Imunoglobuline A – un tip de anticorpi care intervin în apărarea antiinfecțioasă. De asemenea, probioticele modulează activitatea unor celule imunitare numite Natural Killer (NK), acestea din urmă luptând împotriva infecțiilor virale și jucând roluri antitumorale.[6][7]

Luptă împotriva infecțiilor. Acestea acționează atât prin producția proprie de factori cu rol antimicrobian, cât și prin stimularea producției de peptide, substanțe cu rol antiinfecțios produse de organismul uman.

În plus, probioticele au capacitatea de a produce un spectru larg de substanțe cu rol antimicrobian (precum acizi grași cu lanț scurt – acetic și lactic, H2O2, bactericide), dar și alte substanțe care ajută la distrugerea sau limitarea înmulțirii microbilor nocivi.[5]

Benefice în combaterea tulburărilor de tranzit, precum diareea, atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Prin activitatea lor, probioticele influențează absobția apei la nivel intestinal și totodată împiedică microbii nocivi să se dezvolte, ajutând astfel în limitarea evoluției bolilor diareice și în prevenirea apariției acestora.[2]

Intervin în sinteza unor vitamine. Probioticele susțin sinteza unor vitamine, cum ar fi vitamina K, dar și vitamine din complexul B (acid folic, vitamina B12), iar dovezi recente dezvăluie implicarea microbiotei intestinale în sinteza vitaminei D.[10]

Care sunt alimentele bogate în probiotice?

În dieta noastră putem introduce cu ușurință alimentele probiotice, acestea fiind, în general, cele care se prepară prin fermentare, însă fără a fi supuse la temperaturi înalte de gătire, care ar putea distruge probioticele, acestea fiind microorganisme vii.

Iată care sunt cele mai cunoscute surse alimentare de probiotice:

Iaurtul: recomandat în fiecare zi

Iaurt Activia Natur DrinkIaurturile conțin în cantități mari unele dintre cele mai răspândite probiotice: bifidobacterii și lactobacili. Dintre bifidobacterii, Bifidus ActiRegularis se numără printre cele mai cunoscute, fiind, probabil, printre primele bifidobacterii care au apărut în flora noastră intestinală. Iaurturile Activia conțin miliarde de probiotice, reprezentând o excelentă sursă alimentară zilnică pentru Bifidus ActiRegularis.[3]

Dintre beneficiile aduse de bifidobacterii, precum Bifidus ActiRegularis, enumerăm:

  • Ameliorarea tranzitului intestinal lent;
  • Îmbunătățirea digestiei;
  • Ameliorarea bolilor inflamatorii, alergice și autoimune;
  • Protecție antiinfecțioasă;
  • Susținerea sistemului imunitar;
  • Ameliorarea simptomelor din sindromul colonului iritabil;
  • Menținerea bunei dispoziții. [18]

Iaurt Activia Fibres DrinkPentru a spori efectele probioticelor conținute, iaurturile pot fi consumate împreună cu prebiotice – fibre alimentare care reprezintă “hrana” bacteriilor benefice existente în iaurt. Dintre alimentele bogate în prebiotice amintim cerealele integrale (grâu, orz, ovăz etc.), fructe, legume, leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut), semințele etc.

Iaurturile Activia sunt disponibile în mai multe sortimente, păstrând atât gustul natural al iaurtului, cât și în combinații cu alte alimente bogate în prebiotice, provenite din fructe (precum fructe de pădure, kiwi, rodie, pere), din cereale integrale, semințe de chia și musli.

Alte alimente bogate în probiotice:

  • Băuturile fermentate: ceaiurile raw vegane, Kombucha, socata, mustul;
  • Borșul;
  • Murăturile fermentate;
  • Kefirul și iaurturile vegane;
  • Laptele bătut;
  • Oțetul raw;
  • Băuturile fermentate de soia.

Sănătatea digestivă, dar și a întregului organism depinde de diversitatea probioticelor. Consumând în fiecare zi alimente bogate în bacterii benefice, precum iuartul, contribuiți la menținerea echilibrului micriflorei intestinale.

Referințe:

[1] Probiotics: Reiterating What They Are and What They Are Not

[2] Probiotics for Diarrhea: Benefits, Types, and Side Effects

[3] Bifidus Actiregularis Probiotic Review in Activia Dannon Yogurt

[4] Probiotics: What You Need To Know – National Center for Complementary and Integrative Health

[5] H2O2 Production in Species of the Lactobacillus acidophilus Group: a Central Role for a Novel NADH-Dependent Flavin Reductase

[6] Activation of Natural Killer Cells by Probiotics

[7] Beneficial Effects of Probiotic Consumption on the Immune System

[8] Evidence of the Anti-Inflammatory Effects of Probiotics and Synbiotics in Intestinal Chronic Diseases

[9] The role of probiotics in digestive health

[10] Should Probiotics be considered as Vitamin Supplements?

[11] Probiotics may ease constipation

[12] Interactions between Lignans and Probiotics

[13] Probiotics, bile acids and gastrointestinal carcinogenesis

[14] The effects of probiotics in lactose intolerance: A systematic review

[15] Influence of Probiotics on Dietary Protein Digestion and Utilization in the Gastrointestinal Tract

[16] The Effect of Probiotics on Lipid Metabolism

[17] Can prebiotics and probiotics improve therapeutic outcomes for undernourished individuals?

Foto articol: By Monstar Studio/shutterstock.com

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri