Infecțiile respiratorii acute de cauză virală: cum le recunoaștem?

Infecțiile respiratorii acute de cauză virală: cum le recunoaștem?

În sezonul rece, virozele respiratorii acute se numără printre cele mai întâlnite afecțiuni. Durerea în gât, rinoreea, tusea sau chiar răgușeala reprezintă cele mai frecvente simptome respiratorii, la care se pot adăuga cele generale, precum febra, durerile de cap și stare generală alterată. Vă propunem să descoperiți în acest articol cum putem recunoaște virozele respiratorii, dar și posibile diferențe față de infecția cu noul coronavirus.

Cele mai comune sunt răcelile sezoniere. De obicei, acestea prezintă manifestări autolimitate, afectând în special căile respiratorii superioare, de unde și denumirea de IACRS (infecții acute ale cailor respiratorii superioare). Simptomele cele mai frecvente constau în rinoree și strănut, nas înfundat, dureri în gât, tuse, stare generală de rău, dureri de cap și febră mică. În câteva zile, aceste simptome dispar, persistând doar tusea, care poate fi productivă sau seacă.

În ceea ce privește virusurile implicate în dezvoltarea de infecții respiratorii, acestea sunt peste 200 la număr. Dintre cele mai întâlnite, enumerăm:

  • rhinovirusuri: există peste 100 de tipuri și determină cele mai multe răceli (cca 50%)
  • coronavirusuri: implicate în 10-15% din răceli, dacă vorbim despre coronavirusurile obișnuite. În acest an însă, ne confruntăm cu o pandemie generată de un coronavirus ce poate determina o afectare severă a organismului, putând pune chiar viața în pericol: SARS-CoV-2, care determina boala COVID-19.
  • virusurile gripale: 5-15%
  • virusurile paragripale: 5%
  • virusul sincitial respirator (RSV): 5%
  • adenovirusuri și enterovirusuri (echo and coxsackie): mai rar.

Din păcate, în anumite situații, oricare dintre virozele respiratorii pot produce complicații sau pot evolua cu afectarea cailor respiratorii inferioare, provocând laringită, traheită, bronșită sau chiar pneumonie. De aceea, atunci când simptomele persistă sau sunt grave, trebuie întotdeauna anunțat medicul.

  1. Infecția COVID-19

COVID-19 este o boală respiratorie infecțioasă produsă de coronavirusul SARS-CoV-2, recent descoperit în decembrie 2019, odată cu apariția focarului infecțios din Wuhan, China și care încă nu este bine cunoscut privind modul de acțiune și tratament.

COVID-19 se caracterizează printr-o gamă largă de simptome, acestea putând fi limitate la nivelul aparatului respirator sau putând afecta alte organe. În literatura de specialitate simptomele infecției cu noul coronavirus ating sfera respiratorie, digestivă, cutanată, neurologică și psihiatrică.

Dintre simptomele relatate ca fiind cauzate de infecția cu noul coronavirus enumerăm:

  • Simptomele respiratorii: cele mai comune. Acestea pot fi de la ușoare la severe: tuse, durere în gât, mai rar rinoree, pierderea mirosului, senzație de lipsă de aer (dispnee) și pneumonie;
  • Simptome generale: febra, uneori importantă, dureri de cap, oboseală intensă, dureri musculare;
  • Simptome digestive: greață, vărsături, diaree;
  • Simptome cutanate: urticarie, schimbarea culorii pielii unor zone precum degetele (mai ales la copii) ca urmare a afectării vasculare;
  • Simptome neurologice și psihiatrice: de exemplu o complicație poate fi accidentul vascular cerebral (AVC). Cel mai frecvent simptom psihiatric asociat cu COVID-19 este depresia.

Infecția COVID-19 are o perioadă de incubație de aproximativ 5-14 zile, perioadă în care pacientul nu are simptome, dar poate transmite boala. După incubație pot să apară manifestările bolii. Unele persoane infectate cu noul coronavirus pot fi asimptomatice, în timp ce altele pot prezenta simptome de la ușoare la severe.

În formele severe de COVID-19, care reprezintă urgențe medicale și necesită internare în spital, pacientul poate prezenta:

  • tulburări grave de respirație,
  • durere toracică sau presiune constantă în piept,
  • buzele sau față albăstruie (cianoza),
  • stare de confuzie cu instalare bruscă, somnolență, semne de accident vascular cerebral (o parte a fetei căzută, gură strâmbă, scăderea forței musculare la nivelul unui membru superior și/sau inferior).

Pentru a depista infecția cu noul coronavirus se efectuează testele RT-PCR. Recoltarea nu este dureroasă și se realizează într-un cabinet special amenajat unde se prelevează probele de secreții și mucozități din nasofaringe, folosind un tampon special, care urmează a fi pus imediat într-un recipient medical special pentru această probă.

La GRAL Medical se pot efectua teste RT-PCR COVID-19. Rezultatul va fi bilingv, în română-engleză sau engleză-germană și îl primești în maxim 48 de ore sau 24 de ore în regim de urgență. Pentru toate centrele de recoltare din București și din țară se poate veni și fără programare în programul alocat testelor RT-PCR! Prețul testului RT-PCR COVID-19 cu eliberare rezultat bilingv în maxim 48 de ore este 380 lei. Rezultatele pot veni și în 24 de ore, situație în care se percepe o taxa pentru prelucrarea probelor în regim de urgență.

Citește mai multe informații despre testele care se fac pentru depistarea infecției acute sau vechi COVID-19 în articolul TOT CE TREBUIE SĂ ȘTII DESPRE TESTELE PENTRU COVID-19: CARE SUNT ACESTEA, CÂND ȘI CUM SE POT EFECTUA

2. Gripa

Gripa reprezintă o infecție virală a aparatului respirator, care poate afecta atât căile aeriene superioare (nas, faringe) cât și inferioare (trahee, parenchim pulmonar). Unele cazuri pot fi mai grave, în care gripa se complică cu afectarea altor organe, putând pune chiar viața în pericol.

Cele mai comune virusuri care determina gripa sunt: virusul syncytial respirator, influenza, para-influenza, adenovirus, rhinovirus, enterovirus, coronavirus etc.

Dintre acestea, cea mai frecventă infecție este reprezentată de cea cauzată de virusul influenza, care este de 3 tipuri: A, B și C.

Virusurile influenza de tip A și B sunt responsabile de epidemiile anuale, dar numai virusul de tip A poate genera pandemii gripale. Virusul gripal de tip A este cel mai frecvent și mai virulent. La el se disting mai multe subtipuri pe baza antigenului de suprafață, hemaglutinina (de la H1 la H16) și neuraminidaza (de la N1 la N9).

Gripa are o perioada de incubație mai scurtă, de 24-48 de ore, iar vindecarea completă se realizează în 1-2 săptămâni. Un mod eficace de prevenție a gripei datorată virusului influenza A și B este reprezentată de vaccinarea antigripală.

Simptomatologia gripei se aseamănă cu cea din răcelile obișnuite, doar că intensitatea poate fi mai mare, uneori chiar severă.

Gripa se manifestă prin stare generala de rău, dureri musculare, dureri de cap, febră importantă, frisoane, transpirații, oboseală până la senzație de epuizare, tuse seacă, voce răgușită, lipsa poftei de mâncare, somnolență.

La GRAL Medical poți realiza un test rapid pentru gripă ori de câte ori prezinți simptome ca cele de mai sus. Fiind vorba despre o infecție virală, antibioticele nu sunt recomandate, de aceea este bine să contactezi medicul pentru a primi un tratament specific. Pentru programări și informații suplimentare poți suna la orice Centru GRAL Medical sau online aici: online https://www.gralmedical.ro/Programari-online. Pentru a obține informații telefonic, sunați la numărul 031 110 0000 .

simptomele infectiilor respiratorii viraleFoto: De la Africa Studio/ shutterstock.com

3. Rinofaringită acută: răceala obișnuită sau guturaiul

Răceala este cel mai frecvent cauzată de rinovirusuri, afectând în special căile respiratorii superioare (nas, faringe – de unde și denumirea de rinofaringită).

Simpotmele principale sunt date de dureri în gât, rinoree și nas înfundat, febră ușoară, urmate la câteva zile de apariția tusei.

Simptomatologia este în general ușor de suportat și arareori este nevoie de consultul medicului, în special la copiii cu febră înaltă, persoanele în vârstă sau cu boli cronice asociate.

Răceala nu necesită un tratament special, în general recomandările sunt bazate pe repaus la pat, hidratare suficientă și antiinflamatorii obișnuite, care se eliberează fără prescripție medicală.

4. Bronșita acută

Bronșita acută este o infecție respiratorie caracterizată prin inflamația mucoasei bronșice și a bronhiolelor terminale, la o persoană care nu este cunoscută cu bronșită cronică (de obicei generată de alte cauze decât infecțiile virale).

Ca și simptome, bronșita acută poate debuta cu o infecție a căilor aeriene superioare, care coboară apoi până la nivelul bronșiilor. Pacientul acuză febră, tuse uscată și iritativă (uneori dureroasă), care apoi, prin suprainfectare bacteriană, poate deveni tuse cu expectorație.

Simptomatologia clinică este mai gravă la pacienții cu comorbidități (diabet, afecțiuni cardiace, renale, hepatice etc), sau persoane în vârstă.

Diagnosticul de bronșită acută este confirmat de examenul clinic medical, care evidențiază prezența ralurilor bronșice la ascultația plămânului, de examenul radiologic pulmonar, care exclude bolile pulmonare de altă cauză.

În funcție de tarele pacientului, de riscuri raportate la vârsta acestuia (copil, vârstnic), dar și de severitatea simptomelor, medicul va prescrie un tratament personalizat, astfel încât să se evite recomandările în exces de antibiotice (bronșita acută stă la originea unor prescripții nejustificate de antibiotice, contribuind la creșterea rezistenței la antibiotice a bacteriilor comunitare).

5. Pneumonia acută virală

Pneumonia acută virală reprezintă afectarea parenchimului pulmonar de infecția virală instalată recent. Atunci când sunt afectate și bronhiile, denumirea va fi de bronho-pneumonie.

În funcție de agentul etiologic, pneumoniile sunt de două tipuri:

  • Pneumonii comunitare - declanșate de agenții infecțioși prezenți în mediul de viață al pacientului;
  • Pneumonii nosocomiale - declanșate de agenți din mediul spitalicesc sau la persoane instituționalizate (instituții de copii, azile, penitenciare), acolo unde agenții infecțioși sunt tulpini selectate, polirezistente la terapiile obișnuite. Aceste pneumonii sunt mai grave și mai dificil de tratat.

Simptomele pneumoniilor virale variază de la foarte ușoare, până la severe. Principalele manifestări sunt asemănătoare gripei: stare generală de rău, oboseală, febră, dureri musculare, tuse, jenă respiratorie sau chiar sete de aer când afectarea duce la scăderea saturației în oxigen a organismului (dispnee, hipoxie etc.).

Ca și diagnostic, acesta va fi ghidat de către medic, după anamneză (discuția cu pacientul), palparea și ascultația plămânilor. Radiografia pulmonară poate fi sugestivă pentru pneumonia instalată, iar alte investigații și analize pot fi de ajutor pentru diagnosticul agentului etiologic și diagnosticul diferențial cu alte tipuri de pneumonii.

Atunci când aveți manifestări de infecții respiratorii, este recomandat să va adresați medicului. Vă puteți programa pentru o consultație la Centrele Gral Medical sau online aici: online https://www.gralmedical.ro/Programari-online. Pentru a obține informații telefonic, sunăți la numărul 031 110 0000 .

Foto articol: De la Volha Hlinskaya/ shutterstock.com

Vizionare placuta


Kudika
17 Decembrie 2020
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri