Contaminat înseamnă că este infectat cu un organism toxic, cum ar fi o bacterie, ciupercă, parazit sau virus. Uneori, produsele secundare toxice ale acestor organisme provoacă intoxicații alimentare.
Când mâncați ceva toxic, corpul dumneavoastră reacționează pentru a elimina toxinele. Simptomele sunt vărsături, diaree, febră sau toate.
Toxiinfecția alimentară este o infecție gastrointestinală. Ambele cauzează gastroenterita, care este inflamația mucoasei stomacului și a intestinului subțire.
Multe dintre aceleași infecții virale, bacteriene și alte infecții pot provoca intoxicații alimentare ducând la aceleași simptome.
Oricine poate suferi toxiinfecții alimentare dacă mănâncă alimente contaminate. Dar unii oameni sunt mai predispuși să se îmbolnăvească din cauza contaminării decât alții. Are de-a face cu cât de multă toxicitate poate tolera corpul tău în mod normal fără să se îmbolnăvească.
Sistemul nostru imunitar protejează în mod constant de infecții fără ca noi să știm acest lucru. Chiar și cu practicile sanitare de manipulare a alimentelor, există de obicei o cantitate mică de contaminare în alimentele noastre.
Este mai probabil să vă îmbolnăviți din cauza toxiinfecției alimentare sau să aveți o reacție mai severă, dacă sistemul dumneavoastră imunitar nu este la fel de puternic ca media. Anumite stări vă pot afecta imunitatea, precum și condițiile pe termen mai lung, cum ar fi:
-
Kudika
Alimente de care să ne ferim atunci când ținem post. Află care sunt...
-
Kudika
Dr. Dana Miricioiu, medic chirurg estetician dezvaluie secretele...
-
Alexandra Chivu
Dieta epigenetică, un stil de viață dincolo de calorii. Ce...
-
Kudika
Cori Grămescu, nutriționist și antrenor de pilates dezvăluie 10...
-
Alexandra Chivu
Meniu pentru o viață sănătoasă: Descoperă cele mai bune alegeri...
-
Kudika
Psihoterapeutul Diana Vasile, Co-fondator și Președinte al ISTT,...
-
Iulia Maftei (Dibu)
Interviu cu Dr. Diana Mihai, medic primar Obstetrică-Ginecologie :...
-
Kudika
27% dintre români vor să slăbească în medie 10,13 kilograme, iar în...
-
Alexandra Chivu
Strălucind în maternitate - ghid pentru viitoarele mămici: cum își...
Bacterii
Probabil ați auzit de salmonella și E. coli (Escherichia coli). Aceste două bacterii au câștigat o mulțime de știri după focare de contaminare a produselor, a cărnii și a lanțurilor de restaurante. Salmonella este deosebit de prolifică, provocând peste 1,3 milioane de infecții pe an, potrivit CDC. Dar alte bacterii din alimente pot fi la fel de dăunătoare, inclusiv listeria, Clostridium botulinum (care provoacă botulismul), Clostridium perfringens, Staphylococcus aureus (infecții cu stafilococ), shigella și Campylobacter.
Viruși
Norovirusul este un virus extrem de contagios care poate fi contractat prin alimente sau prin contactul cu o persoană contaminată. Hepatita A este un alt virus obișnuit transmis prin alimente care poate duce la afecțiuni renale sau hepatice dacă nu este tratată.
Paraziți
Intoxicația alimentară parazitară nu este la fel de răspândită ca bacteriile sau virușii, dar poate fi totuși destul de gravă. Cei mai des întâlniți paraziți pe care îi puteți găsi în alimentele contaminate sunt cryptosporidium și Giardia.
Când aveți de-a face cu simptomele intoxicației alimentare, cea mai mare întrebare este probabil „cum pot găsi alinare?” Indiferent de ce vă cauzează afecțiunea, prioritatea de top în tratament este să rămâneți hidratat bând multe lichide și refacerea nivelului electroliților. De asemenea, este posibil să aveți nevoie de perfuzii intravenoase dacă aveți gura uscată, urină închisă la culoare, dureri de cap, crampe musculare și alte semne de deshidratare.
Nu există un remediu unic pentru toxiinfecțiile alimentare. De obicei, îngrijirea medicală se concentrează pe gestionarea simptomelor, deoarece majoritatea infecțiilor transmise prin alimente trebuie pur și simplu să-și urmeze cursul.
Dincolo de rehidratare, aceasta înseamnă odihnă prelungită și o dietă strictă. Odată ce puteți mânca din nou, consumați numai alimente fade (cum ar fi biscuiți, pâine prăjită și orez) și evitați lactatele, cofeina, alcoolul și alimentele grase sau picante. Anumite medicamente pot ajuta, de asemenea, la gestionarea infecției. Agenții antidiareici și antiacidele pot ajuta la calmarea durerilor de stomac și la ameliorarea simptomelor.
Medicul dumneavoastră ar putea recomanda, de asemenea, probiotice pentru a ajuta la restabilirea digestiei sănătoase. Sau, în cazuri rare, este posibil să primiți un antibiotic.
Agenți antidiareici
După cum sugerează și numele, acestea sunt medicamente care ajută la scăderea frecvenței diareei. Un exemplu este loperamida, cunoscută sub numele de marca Imodium, care scade cantitatea de apă din intestine și încetinește contracțiile intestinale, scăzând numărul de mișcări intestinale.
Terapie de rehidratare orală
Unul dintre cele mai mari riscuri pe care le prezintă toxinfeția alimentară este deshidratarea. Vărsăturile și diareea expulzează o mulțime de lichide din organism și este esențial să refaceți volumul circulant. Terapia de rehidratare orală înseamnă consumul de lichide cu zaharuri și săruri pentru a vă înlocui în mod eficient electroliții.
Antibiotice
Acestea sunt necesare și eficiente doar în anumite cazuri. Antibioticele sunt utile în mod special pentru combaterea infecțiilor bacteriene, dar nu au efect asupra virușilor. Ele nu sunt folosite adesea pentru a combate toxiinfecțiile alimentare, dar într-un mic procent din cazurile severe în care infecția bacteriană duce la spitalizare.
Toxinfecția alimentară: SimptomePersoanele cu toxinfecție alimentară pot prezenta unele sau toate simptomele următoare:
Simptomele intoxicației alimentare variază în funcție de cauza bolii după consumul de alimente contaminate (perioada de incubație).
Simptomele intoxicației alimentare sunt adesea aceleași cu simptomele virusurilor gastro-intestinale, care se datorează mai des contactului cu o altă persoană bolnavă (răspândire de la persoană la persoană) sau suprafețe contaminate.
Foto Kmpzzz/ Shutterstock
Spune-ti parerea!