Setari Cookie-uri

Durerea in piept

Angina pectorala reprezinta forma cea mai frecventa a unei afectiuni mai largi denumite boala coronariana ischemica. Se caracterizeaza prin episoade tranzitorii si sporadice de durere in piept, localizata in spatele sternului, care survin in special la efort sau in alte conditii in care activitatea cardiaca trebuie sa creasca (frig, emotii, mese copioase).

Diagnosticul anginei pectorale


Metoda cea mai utilizata in depistarea tulburarilor coronariene de tip ischemic este electrocardiograma (ECG). Acesta poate arata daca aportul de sange la nivelul inimii este adecvat sau insuficient, poate evidentia modificari in ceea ce priveste ritmul inimii, tulburari de conducere, dar si modificari morfologice ale cordului (hipertrofii). Se poate efectua in repaus (in afara crizei dureroase), in criza sau la efort. ECG de efort se efectueaza prin monitorizarea activitatii electrice a inimii in timpul mersului pe bicicleta medicinala sau pe banda rulanta. Este indicata la pacientii care au simptome la efort si pentru stratificarea riscului.

Ecocardiografia este o alta metoda utilizata in diagnosticul suferintelor de natura ischemica a cordului, prin vizualizarea modului in care muschiul cardiac se contracta (zone de normo/hipo/akinezie).
Cea mai exacta metoda de determinare a leziunilor vasculare la nivelul arterelor coronare o reprezinta coronarografia. Ea consta in vizualizarea pe ecranul unui aparat de radiografie a vaselor coronare dupa ce s-a injectat prin intermediul unui cateter o substanta radioopaca. Este o metoda invaziva si se adreseaza cazurilor cu indicatia medicului cardiolog.

Evolutia anginei pectorale


Este imprevizibila si adesea se poate complica. Dintre pacientii cu angina pectorala stabila 2 - 3% pe an fac infarct de miocard. Evolutia sa depinde de evolutia aterosclerozei (persistenta factorilor de risc), de complicarea placii de aterom si de numarul arterelor coronare afectate.

Tratamentul anginei pectorale


Obiectivul principal al tratamentului anginei pectorale este prevenirea evolutiei catre infarct si a mortii subite coronariene, care reprezinta principalele riscuri ale bolnavului coronarian. Se urmareste si diminuarea frecventei si intensitatii crizelor anginoase.

Terapia se areseaza:
- factorilor care produc dezechilibru intre cererea si oferta de oxigen la nivel miocardic generand ischemie;
- factorilor de risc ai aterosclerozei ce influenteaza progresia bolii;
- leziunilor aterosclerotice

Deoarece ateroscleroza este principala cauza a anginei pectorale se recomanda unele masuri pentru redurecea riscului aterosclerozei. Acestea sunt masuri de preventie pentru afectiunile cardiovasculare si de protectie a aparatului cardiovascular:
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
16 Ianuarie 2008
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.