Corina Dragotescu este prin definitie o luptatoare. Nu exista niciun dubiu in aceasta privinta. Multi si-o amintesc cu cateva luni in urma, cand aparea la televizor cheala si cu caciulite tricotate pe cap. Era stigmatul unei boli nemiloase care si pusese amprenta pe corpul ei. Un diagnostic care a venit ca o lovitura de sabie, intr-o dimineata la ora 8.30. Cum a reactionat? Ce si-a spus in acele momente si dupa? Ne povesteste chiar Corina Dragotescu.
Un semn de intrebare cat 3 ani
Cum s-a ajuns aici? Cum de s-a depistat asa tarziu? “Cancerul de ovare nu are nici un simptom si de aceea se descopera foarte tarziu, cand de obicei, nu mai e nimic de facut. Norocul meu a fost, ca desi tumoarea blocase un rinichi si apasa pe colon, nu se extinsese. M-am dus la doctor, pentru ca mi se umflase putin partea inferioara a abdomenului si fiind slaba, am observat imediat. Din pacate nu am facut controale riguroase timp de zece ani, ci doar superficiale si sporadice. De fapt, nimeni nu stie ce genereaza cancerul. Am insa antecedente in familie si am aflat ca exista o gena care se poate transmite, facandu-te predispus la cancer. ” Cum arata viata Corinei Dragotescu acum? “Toate analizele arata perfect, ca si cand n-as fi avut nimic, niciodata. Mi s-a scos tot din interior: ovarele, trompele, uterul. A fost destul de greu pentru mine, mai ales ca organismul functiona normal. Imi dau seama ce greu este pentru femeile carora li se extirpa sanul, sa-si accepte situatia. Nu ma pacalesc insa. stiu ca am trei ani, timp in care este posibil oricand sa fac o recidiva. Daca trec de perioada asta, am sanse mult mai mari sa apuc batranetea.”