Definitie Fracturile diafizelor oaselor antebratului sunt fracturi situate sub nivelul coronoidei ulnei si respectiv sub nivelul tuberozitatii bicipitale a radiusului si deasupra unei linii orizontale care separa metafiza de diafiza, datorita actiunii unui agent traumatic. Putem vorbi aici de notiunea de "fractura dubla" deoarece acesta fractura presupune intreruperea continuitatii osoase la nivelul a doua oase : radius si ulna. Anatomie si biomecanica Aceste fracturi se produc prin mecanismul prono-supinatiei. Adica agentul traumatic lezeaza cele doua oase iar grupele de muschi pronatori si supinatori accentueaza leziunea datorita mecanismului de tragere. In tratamentul acestor fracturi trebuie avut in vedere mentinerea lungimii si curburilor normale ale radiusului astfel incat miscarea de supinatie-pronatie sa nu fie modificata sau ingreunata. Anatomie patologica Prin fractura diafizelor oaselor lungi ale antebratului intelegem o fractura complexa ce poate include fracturi ale radiusului, ulnei sau ambelor oase. In urma fracturarii oaselor acestea se pot angula (formeaza un unghi la nivelul focarului de fractura , unghi ce nu exista in mod normal ), se pot incaleca(modificare in ax a osului) sau se pot decala (se departeaza capetele fracturate). Pe langa leziunile osoase existente se pot asocia leziuni articulare (ale capsulei cotului sau ale ligamentelor) si leziuni ale membranei interosoase. La acest nivel putem vorbi si de fracturile in "lemn verde", care au o incidenta crescuta la copil datorita elaticitatii oaselor, in care numai o parte a corticalei osului este intrerupta. Etiopatogenie Mecanismul de preducere a acestor fracturi este unul indirect prin cadere pe mana sau mecanism direct "fractura de aparare" cand agentul traumatic actioneaza direct asupra osului, iar focarul de fractura corespunde cu locul actiunii agentului traumatic. Clasificare Clasificarea utilizata cel mai frecvent este clasificarea AO a fracturilor diafizare: · simple (transversale, oblice, spiroide) · cu contact partial intre fragmentele principale si unul sau mai multe fragmente intermediare · fara contact intre fragmentele principale (segmentare sau cu cominutie segmentara). Simptomatologie · durere si impotenta functionala variabila · antebratul flectat, sprijinit de mana sanatoasa · deformarea regiunii · crepitatii osoase · mobilitate anormala · se va examina antebratul pe toata lungimea sa, inclusiv articulatiile proximala si distala. Explorare imagistica Se fac radiografii din incidenta antero-posterioara si de profil si se va avea in vedere ca radiografiile sa cuprinda antebratul pe toata lungimea sa, inclusiv articulatiile proximal si distala pentru evidentierea unor leziuni secundare. La radiografii se poate adauga o tomografie computerizata pentru evidentierea leziunilor de parti moi. Diagnostic Diagnosticul pozitiv se pune pe mobilitate anormala, crepitatii osoase si imagistica si trebuie avut in vedere diagnosticul leziunilor asociate. Diagnostic negativ se face prin diagnostic diferential cu contuziile antebratului, cotului sau pumnului. Evolutie si prognostic Fracturile diafizare inchise ale antebratului au in general un prognostic relativ bun, dar consolideaza greu la adult (in 3 luni sau mai mult). Fracturile deschise au un prognostic rezervat, mai ales daca sunt produse prin strivire, cu leziuni complexe musculotendinoase si cominutie(mai multe fragmente osoase). Complicatiile sunt: · complicatii imediate: - leziuni vasculare - leziuni nervoase (n.ervul median, mai rar nervul ulnar sau nervul radial) - deschiderea fracturii cu risc de infectie - luxatii asociate (fractura-luxatie Monteggia-Stanciulescu, fractura-luxatie Galeazzi) · complicatii tardive: - pseudartroza - calus vicios cu limitarea pronosupinatiei si durere articulara - sindrom Volkman - inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea antebratului - sinostoza radioulnara Tratament Obiectivul tratamentului este reprezentat de consolidarea fracturii, cu articulatiile cotului si pumnului mobile si nedureroase si fara limitarea pronosupinatiei. Avand in vedere consolidarea lenta a fracturilor antebratului, tratamentul de electie este cel chirurgical. Tratamentul conservativ este indicat de regula: · in fracturile stabile fara deplasare, daca sunt necomplicate · in fracturile cu deplasare ale copilului Imobilizarea se face cu atela brahipalmara timp de 2-3 saptamani, urmata de imobilizarea cu gips circular. Evitarea redorii de cot impune fie utilizarea de aparate gipsate articulate, fie renuntarea la imobilizarea de cot inainte de consolidarea fracturii de antebrat, cu riscul deplasarii secundare in focar. Extensia continua transradiala poate fi utilizata in fracturile cu cominutie accentuata sau in fracturile deschise. Tratamentul chirurgical de electie este reducerea sangeranda si osteosinteza ambelor oase cu placa si suruburi, cu compresie in focar. Abordul recomandat este prin dubla incizie. Acesta metoda permite o reducere anatomica si asigura corectarea lungimii, curburilor si decalajului. La copil se accepta osteosinteza centromedulara cu brosa. Fracturile deschise cu leziuni extinse ale partilor moi si cominutie sau contaminare se fixeaza de electie cu fixator extern, sau, in lipsa acestuia, cu aparat gipsat. Fracturile deschise mai putin grave se pot trata ca si fracturile inchise, dupa asanarea focarului de fractura. Tratamentul complicatiilor Calusul vicios, care determina deficit functional, se va trata prin osteotomie, grefa osoasa si osteosinteza ferma. Pseudartroza se trateaza prin decorticare osteoperiostica, grefa osoasa si osteosinteza ferma. Pseudartroza radiusului proximal de insertia rotundului pronator si pseudartroza ulnei in treimea distala sunt in general bine tolerate functional.
Par deshidratat, aspru si lipsit de stralucire? Am gasit solutia!
Ghid pentru ghicit in palma
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: