Au existat numeroase si diferite modalitati de abordare, atentia fiind concentrata mai ales asupra factorilor genetici, biochimici si a experientei din copilarie in fundamentarea unei predispozitii la tulburarile afective in viata adulta.
Privarea materna. Psihanalistii au sugerat ca privarea, in copilarie, de afectiune materna prin separare sau pierdere predispune mai tarziu, la depresie. De asemenea, pierderea simbolica sau reala a unei persoane apropiate daca este resimtita ca rejectie, poate duce la depresie. Oricare ar fi natura pierderii, persoana deprimata reactioneaza intens deoarece situatia actuala readuce in prim plan temerile unei pierderi timpurii care a aparut in perioada copilariei.