Depresia - Boala secolului si alte tulburari afective

2. Scurt Istoric

Depresia este cea mai frecventa stare psihica patologica. se pare ca o persoana din zece prezinta in societatea dezvoltata sau in curs de dezvoltare, de doua sau chiar de trei ori inexistenta sa, tulburari timice sau mintale de tip depresiv destul de grave pentru a necesita o psihoterapie de sustinere.
Depresia, ca nici o alta boala psihiatrica, sau boala in general, isi trage istoria inca din primele scrieri ale omenirii. Prima descriere obiectiva a depresiei a fost facuta de Hippocrates, care a denumit-o „melancolia” in intentia de a atrage atentia asupra excesului de bila neagra in constitutia bolnavului. Simptomele bolii afective au ramas aceleasi de 25 de secole in ciuda schimbarii perpetue a opticii etiologice si terapeutice.
Dupa Hippocrates, Aretaeus din Cappadocia face cea mai completa si remarcabil de moderna descriere a depresiei in al doilea secol al erei noastere.

El propune ipoteza ca boala ar fi cauzata de factori psihologici, nefiind legata de bila, flegma sau alte umori. El asociaza depresia cu mania, ca parti ale aceleiasi boli in unele cazuri.

Depresia capteaza tot mai intens atentia in clinica patologica in ultima perioada, gratie raspandirii mari in populatie, in grade variabile de intensitate, de la usoare perturbari pana la forme severe de suferinta.

3. Tulburarea depresiva a personalitatii

Acesta tulburare isi afla sorgintea la inceputul secolului nostru, in studiile lui Kraepelin ( 1921), care vorbeste de o depresie de fundal pe care ar putea aparea episoade depresive sau maniacale. La randul sau Kretschmer ( 1924), descrie temperamentul depresiv ca forma atenuata a depresiei.
Cel care contureaza tabloul clinic al tulburarii depresive de personalitate este insa Kurt Schneider (1950). El descrie acesti oameni ca fiind linistiti, seriosi, sceptici, cu simtul datoriei, incapabili de a se relaxa, de a se bucura, cu un anumit grad de anxietate si nesiguranta. Daca Kraepelin si Kretschmer apropie depresia de fundal de bolile dispozitiei.