Stresul: dominanta societatii cizilizate

Oamenii au avut dintotdeauna intui�ia faptului c� st�rile de nelini�te (anxietatea), orele extenuante de munc�, nesiguran�a unui viitor amenin�ator, nein�elegerile cu cei apropia�i pot declan�a boli somatice �i psihice. Permanent sim�im povara presiunilor, a constrangerilor exterioare, resim�im frustr�ri �i tensiuni emo�ionale ce nu fac altceva decat s� ne tulbure, ajungand chiar s� distrug� echilibrul mental �i biologic.

In fiecare zi intalnim oameni ce incearc� s� reziste “atacurilor”, s� concilieze dorin�ele proprii in ecua�ia eficien�ei sociale, cu un consum imens, nu intotdeauna justificat, fiind atra�i in capcana identific�rii gre�ite a adev�ra�ilor agen�i stressan�i, atat exteriori cat �i interiori; de ex: tensiunile din spa�iul profesional, ce nu-�i g�sesc modalitatea de manifestare in accea�i zon�, sunt exprimate, uneori in forme abuzive, agresive, fa�� de persoane considerate apropiate, „care ne pot in�elege �i alina”: partener de via��, copii, prieteni.

Psihologii au creionat profilul persoanei dominat� de stress, atr�gand aten�ia asupra factorului de risc ce-l presupune o via�� tr�it� sub semnul unei tensiuni continue: apatie/agita�ie; somn excesiv/insomnie; iritabilitate, agresivitate, apetit pentru st�ri conflictuale/pasivitate, indiferen��; sc�derea capacit��ii de concentrare, de re�inere a inform�iilor, a eficien�ei personale; tulbur�ri fiziologice (care nu sunt semne ale unor boli, cronice sau nu): palpita�ii, respira�ie ingreunat�, senza�ie de sufocare, sc�derea in greutate sau alimenta�ie excesiv�, etc; plonjarea intr-o lume imaginar�, pentru a eluda realitatea, devenit� imposibil de controlat; negarea responsabilit��ilor, ce par a fi prea multe �i prea sufocante.

O astfel de persoan�, dominat� de stress, este candidatul perfect pentru: imposibilitatea stabilirii unor rela�ii de prietenie, de parteneriat, etc; perpetuarea st�rilor conflictuale din familie; e�ec in plan profesional; consum �i dependen�� de: alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc, etc.

Psihologii ne reamintesc duio�ia cu care mamele �tiu s� netezeasc� frun�ile copiilor, alungand toate temerile �i nelini�tile cuib�rite intr-un sufletele lor - dragostea fiind cea mai direct� cale de atenuare a nelini�tii, cale al c�rui principiu activ se r�t�ce�te, din nefericire, de mul�i dintre noi, odat� ajun�i la maturitate.

---