Oamenii au avut dintotdeauna intuiia faptului c strile de nelinite (anxietatea), orele extenuante de munc, nesigurana unui viitor ameninator, neinelegerile cu cei apropiai pot declana boli somatice i psihice. Permanent simim povara presiunilor, a constrangerilor exterioare, resimim frustrri i tensiuni emoionale ce nu fac altceva decat s ne tulbure, ajungand chiar s distrug echilibrul mental i biologic.

In fiecare zi intalnim oameni ce incearc s reziste “atacurilor”, s concilieze dorinele proprii in ecuaia eficienei sociale, cu un consum imens, nu intotdeauna justificat, fiind atrai in capcana identificrii greite a adevrailor ageni stressani, atat exteriori cat i interiori; de ex: tensiunile din spaiul profesional, ce nu-i gsesc modalitatea de manifestare in acceai zon, sunt exprimate, uneori in forme abuzive, agresive, fa de persoane considerate apropiate, „care ne pot inelege i alina”: partener de via, copii, prieteni.

Psihologii au creionat profilul persoanei dominat de stress, atrgand atenia asupra factorului de risc ce-l presupune o via trit sub semnul unei tensiuni continue: apatie/agitaie; somn excesiv/insomnie; iritabilitate, agresivitate, apetit pentru stri conflictuale/pasivitate, indiferen; scderea capacitii de concentrare, de reinere a informiilor, a eficienei personale; tulburri fiziologice (care nu sunt semne ale unor boli, cronice sau nu): palpitaii, respiraie ingreunat, senzaie de sufocare, scderea in greutate sau alimentaie excesiv, etc; plonjarea intr-o lume imaginar, pentru a eluda realitatea, devenit imposibil de controlat; negarea responsabilitilor, ce par a fi prea multe i prea sufocante.

O astfel de persoan, dominat de stress, este candidatul perfect pentru: imposibilitatea stabilirii unor relaii de prietenie, de parteneriat, etc; perpetuarea strilor conflictuale din familie; eec in plan profesional; consum i dependen de: alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc, etc.

Psihologii ne reamintesc duioia cu care mamele tiu s netezeasc frunile copiilor, alungand toate temerile i nelinitile cuibrite intr-un sufletele lor - dragostea fiind cea mai direct cale de atenuare a nelinitii, cale al crui principiu activ se rtcete, din nefericire, de muli dintre noi, odat ajuni la maturitate.

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: