Crampele abdominale: când ar trebui să mergem la medic?

Totuși, există situații când aceste dureri abdominale devin greu de suportat, se prelungesc pe parcursul a ore sau chiar zile și poate să fie necesară investigarea cauzei care le produce. De asemenea dacă aceste dureri nu durează mult timp, dar apar foarte des, se recomandă investigații medicale.

De ce ne doare burta?

Durerile abdominale exprimă de fapt suferința unui organ aflat la acest nivel. Aceste dureri pot fi resimțite ca niște crampe (dureri colicative intestinale), ca arsuri sau durere surdă în zona stomacului, pot iradia în umăr sau pe unul dintre picioare ori chiar în zona spatelui. Fiecare informație ce descrie durerea este importantă în diagnostic, de cele mai multe ori caracterul durerilor abdominale fiind sugestiv pentru cauza care le produce.

Vă recomand să citiți acest articol Harta durerilor abdominale – informațiile pot fi orientative, iar în pagina 2 găsiți o hartă detaliată a durerilor abdominale.

Durerile abdominale colicative sau crampele abdominale

Colica intestinală este percepută sub formă de crampe dureroase, care pot dura o perioadă lungă de timp. Aceste crampe reprezintă de fapt contracția musculaturii peretelui intestinal și prezintă caracterul unei unde, contracția începând dintr-o zonă a intestinului și avansează în sensul digestiei. De aceea durerea este difuză, uneori foarte intensă, apetitul scade și tranzitul poate suferi modificări. Această durere poate să apară și în balonare sau ocluzie, când pereții intestinali se destind mult.

Colica intestinală apare de cele mai multe ori după o masă copioasă, însă dacă este însoțită de febră, diaree, distensie abdominală importantă, este cazul să se consulte medicul.

Aaron Amat/shutterstock

Durerea intestinală colicativă – când ar trebui să mergem la medic?

Enterocolite și intoxicații acute. Dacă durerile abdominale se instalează brusc și sunt însoțite de febră, greață, vărsături și/sau diaree este cazul să consultați medicul în cel mai scurt timp. Poate fi o gastroenterocolită din infecții virale, parazitare sau bacteriene, ori chiar poate fi o intoxicație dată de ingestia unor alimente contaminate sau apărută ca reacție în urma administrării unor medicamente/tratamente.

Colita alergică. Cliță alergică se manifestă prin dureri intestinale apărute în general după ingestia unul aliment/medicament care declanșează reacțiile adverse, dar uneori poate să apară după o perioadă mai lungă de la expunerea la alergen. Scaunul poate fi diareic sau nu, de asemenea puseul poate fi însoțit și de manifestări alergice cu altă localizare: erupții cutanate, umflarea articulațiilor etc.

Intoleranțele alimentare predispun de asemenea la simptome digestive: greață, vomă, disconfort abdominal și crampe abdominale.

Sub atenta ghidare a unui medic alergolog aceste alergii/intolerante pot fi descoperite, tratamentul constând într-un bun management al stilului de viață și în recomandarea unei diete adecvate, când este cazul.

Colita ischemică. Aceasta se datorează unor tulburări ale circulației sanguine la nivelul intestinelor. Este adesea subevaluată pentru că prezintă simptome limitate și tranzitorii, uneori reapar în funcție de gravitatea afectării vasculare. Colita ischemică reprezintă cea mai frecventă formă de colită la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. De aceea dacă aveți dureri abdominale trecătoare, dar care apar des, este recomandat să consultați medicul [3].

Colita microscopică. Acest tip de colită scapă investigațiilor uzuale și nu este vizibilă la endoscopie/colonoscopie. Diagnosticul este posibil doar dacă medicul prelevează în timpul investigațiilor invazive o probă de mucoasă intestinală, care urmează apoi a fi analizată. Rezultatul analizei biopsiei poate arăta prezența unei inflamații la nivelul mucoasei.

Există două tipuri de colită microscopică:

- Colita colagenoasă, în care se dezvoltă un strat gros de proteine (colagen) în peretele colonului. Simptomele de colită microscopică pot să apară și să dispară în mod frecvent, uneori, rezolvaându-se de la sine;

- Colita limfocitară, în care celulele albe din sânge (limfocite) se acumulează în peretele colonului, declanșând modificări importante ale tranzitului materiilor fecale [1].

Simptomele constau în crampe abdominale, disconfort local și general, incontinență fecală, scădere în greutate, inapetență, deschidratare, dar și diaree apoasă cronică, care completează tabloul clinic prin complicațiile acesteia. Nu se cunosc exact cauzele acestui tip de colită, însă sunt bănuite mecanisme autoimune. Tratamentul este personalizat și constă mai mult în măsuri igieno-dietetice.

Colica din ocluzia intestinală mecanică (strangulare, volvulus, invaginație) – afectează în special partea de dinaintea obstacolului, unde se acumulează lichid și gaze, dar și alimente digerate. Distensia abdominală poate fi marcată în cazul obstrucțiilor mari, un alt semn ar fi constipația. Când obstacolul este mic va lăsa intermitent materiile fecale să treacă, astfel că, după o perioadă de constipație, scaunul duce la dispariția tuturor simptomelor, care urmează apoi a se reinstala lent, până la următorul scaun.

Este important de atras atenția asupra acetsor manifestări intermitente, care pot ascunde cauze mai grave, cum ar fi cancerul. De aceea, așa cum am tot scris mai sus, orice disconfort abdominal care tinde să se repete, să devină frecvent, trebuie investigat medical, chiar dacă simptomele par minore și ușor de suportat.

Sindromul de colon iritabil (SCI) - o tulburare ce afectează oameni din lumea întreagă și care poate avea simptome diverse, de la ușoare la severe, uneori perturbând calitatea vieții persoanelor suferinde. SCI afectează conform Fundației Internaționale ce se ocupa de studierea tulburărilor gastrointestinale funcționale (IFFGD) între 10 și 15% din populația globului, majoritatea persoanelor cu vârsta sub 50 de ani. Simptomele acoperă în special aria digestivă și necesită tratament individualizat, ce constă în adaptarea regimului alimentar la nevoile organismului și stil de viață, dar și în alte măsuri precum: crearea unor programe de mișcare, tratamente pentru perioadele de diaree/constipație, hidratare adecvată, administrarea de probiotice.

Dincolo de afecțiunile intestinale, există și alte tulburări care pot da reacții intestinale asociate. De exemplu unele tulburări hormonale, inclusiv cele din sfera genitală, pot duce și la simptome digestive. Există și tulburări psihice care pot asocia simptomatologie digestivă, de exemplu anxietatea sau depresia pot duce la perturbarea tranzitului intestinal. De asemenea afectarea vezicii biliare poate duce la manifestări digestive diverse.

Dacă durerile de burtă sunt intense sau dacă devin frecvente (chiar dacă sunt ușor de suportat), este recomandat să cereți sfatul medicului, cu atât mai mult cu cât numeroase tulburări pot asocia simptome digestive.

O dietă echilibrată, mișcarea realizată zilnic și un stil de viață sănătos reprezintă alegeri care pot preveni multe dintre afecțiunile abdominale.

Multă sănătate!

Referinte:

[1] https://www.medicinenet.com/lymphocytic_colitis/article.htm

[2] https://www.aboutibs.org/facts-about-ibs.html

[3] https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ischemic-colitis/symptoms-causes/syc-20374001

Foto main: By Iakov Filimonov/shutterstock

---