Inima cu termen de garantie: 1 infarct la 26 de secunde

Boala coronariana ischemica este principala cauza de mortalitate din lume, facand anual mai multe victime decat boli precum cancerul - la fiecare 26 de secunde o persoana sufera un infarct miocardic, iar la fiecare minut un om moare din aceasta cauza.

In Romania exista peste 1 milion de oameni care sufera de cardiopatie ischemica, iar in fiecare an sunt nou-diagnosticati alti 33.000.

In cardiopatia ischemica, datorita ingustarii si rigidizarii vaselor care iriga muschiul cardiac (inima), nu mai este posibila trecerea unei cantitati suficiente de sange si respectiv oxigen si astfel inimia sufera. Boala poate sa treaca neobservata pana atunci cand fie apar durerile de inima declansate de efortul fizic (angorul de efort), fie direct infarctul miocardic, adica atunci cand o parte din muschiul inimii „moare”.

Desi cardiopatia ischemica face parte din procesul normal de imbatranire, exista mai multi factori de risc care influenteaza progresia accelerata a bolii: fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul, hipertensiunea arteriala. Toti acesti factori de risc sunt cuprinsi intr-un scor de risc ce poate fi calculat pentru fiecare dintre noi de catre medic. Acest scor indica probabilitatea aparitiei unui eveniment coronarian si poate fi influentat prin modificarea stilului de viata.

Pe langa factorii de risc deja bine cunoscuti studii recente au demonstrat ca numarul de batai ale inimii pe minut influenteaza si el riscul de evenimente coronariene. In consecinta, scaderea frecventei cardiace la pacientii cu cardiopatie ischemica poate avea efecte benefice semnificative in reducerea evenimentelor cardiovasculare

De ce frecventa cardiaca?

Intre doua contractii (batai) cardiace exista in mod normal o scurta pauza, in care arterele inimii (arterele coronariene) se umplu cu sange si hranesc muschiul cardiac, ajutandu-l sa functioneze normal. Odata cu cresterea numarului de batai ale inimii (frecventa cardiaca) aceasta pauza se micsoreaza. Or pe o inima cu vase deja ingrosate si rigide, scaderea acestei perioade de pauza nu face altceva decat sa grabeasca aparitia durerilor de inima (angorul) cauzate de lipsa de oxigen la nivelul celulelor (ischemie) si a infarctului miocardic.