Kudika
2 Septembrie 2013

Specialistul Cosmina Peta, psiholog de profesie, ne ofera informatii pretioase cu privire la alimentatia corecta.

Actul alimentatiei este deosebit de complex la specia umana si inglobeaza elemente variate de reflexe si mecanisme de control fiziologice, dar profund influentate si determinate chiar de mecanisme psihologice adica :senzatii vizuale, gustative, olfactive, compormanete si obiceiuri alimentare de tipul ideosincraziilor si compulsiunilor. Initierea si, respectiv, terminarea actului de aport alimentar sunt controlate prin integrarea la nivelul sistemului nervos central a unor multiple si diverse semnale senzoriale, gastrointestinale, metabolice si/ sau hormonale (de la nivelul tesutului adipos, spre exemplu).

Aroma si savoarea a ceea ce ingeram reprezinta de fapt o perceptie complexa la nivelul cavitatii bucale. Aceasta senzatie este responsabila de confortul, starea de bine asociata actului alimentatiei (recompensa oro-senzoriala) care este cea mai puternica motivatie pentru procurarea si ingestia hranei.

Exista modele innascute pentru preferinte alimentare (dulce, probabil grasimi) sau aversiuni senzoriale de tip alimentar (amar, acru) insa, de cele mai multe ori acestea sunt dobandite in urma experientelor emotionale asociate. La om, spre deosebire de modelele animale aflate libere in natura, preferintele/aversiunile senzoriale alimentare au o conotatie cognitiva, emotionala sau culturala, in detrimentul proprietatilor nutritionale sau fiziologice ale alimentelor. Aceste diferente contribuie semnificativ la patogeneza supraponderii; in acest sens a fost identificata la supraponderali si la pasionatii de dulciuri o scadere a sensibilitatii pentru gustul dulce, acompaniata de placerea sporita data de ingestia alimentelor dulci si grase ceea ce duce la comportamente alimentare de tip repetitiv ce constau in consumul preferential si excesiv al acestor alimente foarte bogate energetic.

Asadar, ce mancam are legatura cu emotiile stocate sub forma de amintiri afective ale starilor de confort, siguranta si stare de bine asociate experientelor precedente.

Practic, a manca este o deprindere invatata experiential, atat din punct de vedere al continutului actului alimentar cat mai ales al modului sau modelului de manifestare al actului de alimentatie propriu-zis. Daca asupra calitatii mancarii exista o serie lunga de opinii si diete concepute si customizate pentru fiecare individ in parte, specialistii sunt cu totii de acord asupra unui aspect si anume: cantitatea echilibrata. Cat mananci este mai degraba o functie a modului cum mananci decat a ceea ce mananci.

Asadar, va invit la o ancheta amanuntita a modului cum mancati. Cati dintre noi mananca pe fuga, in picioare, in mers, pe strada, in mijloacele de transport in comun sau in masina proprie? Cati dintre noi cumpara si ingera spontan ce le iese in cale si le face cu ochiul sau "cu nasul"? In astfel de actiuni, actul alimentar devine secundar, nediferentiat si, in consecinta, centrat pe cantitate si aport nervos, in detrimentul perceptiilor senzoriale de gust si textura.

Cati dintre noi se aseaza linistiti la masa decorata frumos ? Cati observa fata de masa, tacamurile, vesela designul asociat mesei? Cati observa asezarea mancarii pe farfurie, combinatia de culori puse in scena? Masa nu mai este un ritual in societatea actuala unde graba a devenit cutuma sociala si mod de a actiona adecvat in ritmul prezentului. Accentul pe viteza este prioritar si pierdem semnificatia continutului. Iar pacientii supraponderali si obezi adeseori invoca lipsa de timp pentru a se hrani alimentar corespunzator si, paradoxal considera ei, corpul nu mai are rabdare cu ei, nu mai are ragazul sa le dea confort si le trage semnale de alarma sub forma diferitelor simptome. Dca nu sunt identificate aceste simptome, atunci corpul trece la nivelul urmator si se imbolnaveste( somatizeaza) pentru a te opri din fuga si a te aduce atent inapoi asupra corpului tau fizic fara de care nimic din totul dupa care alergi nu mai are sens.

Foto@Shutterstock.com

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: