Setari Cookie-uri

Slabeste prin autosugestie!

Creierul uman este unul dintre putinele mistere fiziologice pe care cercetatorul modern nu le-a elucidat. La fel si puterea mintii. Fiecare vis, orice dorinta si fiece frustrarea au o origine adanc inradacinata in circuitele neuronale incalcite ale mintii. O parte din procesele nervoase superioare au fost intelese intr-un final dupa secole de cercetare, in timp ce altele raman intrebari ce ne fascineaza si ne trezesc curiozitatea. Subiectul acestui articol face parte din prima categorie. Autosugestia nu reprezinta magie, ci stiinta, iar puterea mintii, nemarginita de constiinta umana, promite imbunatatirea calitatii vietii prin tehnici aparent usoare, dar care necesita in realitate mult exercitiu.

Creierul uman este unul dintre putinele mistere fiziologice pe care cercetatorul modern nu le-a elucidat. La fel si puterea mintii. Fiecare vis, orice dorinta si fiece frustrarea au o origine adanc inradacinata in circuitele neuronale incalcite ale mintii. O parte din procesele nervoase superioare au fost intelese intr-un final dupa secole de cercetare, in timp ce altele raman intrebari ce ne fascineaza si ne trezesc curiozitatea. Subiectul acestui articol face parte din prima categorie. Autosugestia nu reprezinta magie, ci stiinta, iar puterea mintii, nemarginita de constiinta umana, promite imbunatatirea calitatii vietii prin tehnici aparent usoare, dar care necesita in realitate mult exercitiu.

Fiecare proces din organism se desfasoara sub influenta directa ori indirecta a creierului. Acesta are abilitatea de controla orice mecanism din organism, inclusiv reglarea foamei si a satietatii prin centrele situate la nivelul hipotalamusului, o structura a creierului.

Centrii foamei si ai satietatii regleaza aportul alimentar: prin stimularea primului apare nevoia de a manca, in timp ce al doilea va determina sistarea ingestiei. Acelasi hipotalamus regleaza temperatura corpului si face legatura intre zona foamei si cea a afectivitatii, aceasta din urma stabilind ce tip de mancare iti doresti, de ce si cand.

Avem asadar dovada anatomica ca exista o legatura stransa intre afectivitate si senzatia de foame. Prin afectivitate nu trebuie insa inteleasa numai legatura dintre emotii si foame prezenta la cei cu tulburari in alimentatie, ci intreg ansamblul de sentimente legate de aceasta nevoie. Spre exemplu, daca in timp ce mananci o prajitura gandul iti va sta numai la faptul ca desi e delicioasa, ingrasa cat 10 salate mari, atunci creierul tau va percepe acest mesaj si va urma instructiunile: va depune grasimea direct pe coapse. Mesajul a fost simplu, iar mintea l-a interpretat ca atare. Daca in schimb vei incerca sa gandesti ca prajitura respectiva nu te ingrasa fiindca, in definitiv, nu are atat de multe calorii, atunci sistemul nervos central va prelucra informatia, va accelera metabolismul si, foarte probabil, nu vei dobandi niciun gram in plus.

Asadar, un prim sfat ar fi sa iti repeti inainte de masa, in fata respectivului fel de mancare ca pur si simplu nu te vei ingrasa. La inceput iti va fi greu si vei avea tendinta de a rade. Este normal, ne vine greu sa credem ca ar fi adevarat. Totusi, creierul tau aude si lucreaza pentru tine! In timp, vei ajunge sa constati ca metoda functioneaza si atunci rezultatele spectaculoase nu vor intarzia sa apar.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
26 Iunie 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.