OMG, bucataria din laborator

De-a lungul timpului alimentatia omului a suferit o evolutie paralela cu rata dezvoltarii tehnologice. Daca la inceput hrana venea exclusiv din natura, in ultima vreme o buna parte din alimente provin mai degraba din laboratoare de inginerie genetica decat din mediu natural. Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avant al geneticii, s-a putut obtine, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OMG, adica organisme modificate genetic.

Dincolo de avantajele oferite de acestea prin prisma unei productivitati mai mari si implicit preturi mai mici, o parte a oamenilor de stiinta dezaproba elanul cercetarii in acest domeniu si includerea in dieta zilnica a alimentelor care au la baza oganisme modificate genetic.
Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza sanatatea mamiferelor si implicit a oamenilor.

Efecte alergice �i toxice asupra oamenilor; majoritatea culturilor modificate genetic sint concepute s� reziste la aplic�ri f�r� limit� de ierbicide. Dou� dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil �i glyphosat sunt asociate cu tulbur�ri de cre�tere ale fetu�ilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consider� c� soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declan�eaz� reac�ii alergice precum voma, diareea �i �ocul anafilactic. Unii consultan�i �tiin�ifici din SUA consider� c� toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din produc�ia SUA) ar putea ac�iona ca agen�i antigenici �i alergenici.

Un tip de porumb modificat genetic, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat in timpul unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat in martie 2007.

O alta varietate de porumb modificat genetic, denumita NK603, deja aprobata pentru consum in Uniunea Europeana a fost analizata de Institutul Stiintific francez CRIIGEN. Rezultatele studiului au aratat ca grupul de cobai hranit cu acest porumb a suferit modificari la rinichi, ficat, creier, inima si a prezentat diferente semnificative in greutate.

---