OMG, bucataria din laborator

De-a lungul timpului alimentatia omului a suferit o evolutie paralela cu rata dezvoltarii tehnologice. Daca la inceput hrana venea exclusiv din natura, in ultima vreme o buna parte din alimente provin mai degraba din laboratoare de inginerie genetica decat din mediu natural. Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avant al geneticii, s-a putut obtine, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OMG, adica organisme modificate genetic.

Dincolo de avantajele oferite de acestea prin prisma unei productivitati mai mari si implicit preturi mai mici, o parte a oamenilor de stiinta dezaproba elanul cercetarii in acest domeniu si includerea in dieta zilnica a alimentelor care au la baza oganisme modificate genetic.
Cele mai recente studii demonstreaza ca produsele modificate genetic afecteaza sanatatea mamiferelor si implicit a oamenilor.

Efecte alergice ºi toxice asupra oamenilor; majoritatea culturilor modificate genetic sint concepute sã reziste la aplicãri fãrã limitã de ierbicide. Douã dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil ºi glyphosat sunt asociate cu tulburãri de creºtere ale fetuºilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se considerã cã soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanºeazã reacþii alergice precum voma, diareea ºi ºocul anafilactic. Unii consultanþi ºtiinþifici din SUA considerã cã toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producþia SUA) ar putea acþiona ca agenþi antigenici ºi alergenici.

Un tip de porumb modificat genetic, aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene, a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat in timpul unui studiu stiintific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat in martie 2007.

O alta varietate de porumb modificat genetic, denumita NK603, deja aprobata pentru consum in Uniunea Europeana a fost analizata de Institutul Stiintific francez CRIIGEN. Rezultatele studiului au aratat ca grupul de cobai hranit cu acest porumb a suferit modificari la rinichi, ficat, creier, inima si a prezentat diferente semnificative in greutate.

---