Ritualuri fascinante de infrumusetare a parului

De la naturalistul Plinius cel Batran s-au pastrat anumite retete de schimbare a culorii sau de intensificare a nuantei si stralucirii parului. Vase confectionate din plumb si arama erau umplute cu otet si se lasau in soare pentru o perioada de aproximativ 40 de zile pana cand se forma acetat de plumb sau cupru care era aplicat pe par. Prin secretiile pielii care contribuiau la finalizarea procesului, aceste saruri se modificau in sulfura de plumb sau cupru care intunecau parul. Axandu-se pe acelasi principiu, un alt obicei pastrat mentioneaza pieptanarea parului cu ajutorul unui pieptene din plumb. In combinatie cu transpiratia si sebumul secretat de piele, parul capata reflexe metalice spre negru.

In Renastere, epoca mustind de cultura si conservand gustul pentru frumos si pur, femeile din Italia obisnuiau sa isi lasau parul sa iasa de sub palariile cu boruri expunandu-l soarelui puternic. Nu doreau sa-si bronzeze pielea pe care canoanele vremii o cereau alba ca zapada, insa urmareau in schimb ca parul lor sa capete o nuanta mai deschisa. In jurul Lucreziei Borgia pluteste chiar o legenda conform careia splendida contesa isi decolora parul tratandu-si parul cu un amestec ce mirosea ingrozitor, continand lesie si musetel.

In Romania, s-a practicat dintotdeauna “canitul” parului cu fierturi speciale din plante, cu frunze de nuc sau cu frunze de urzici. In Franta anului 1830, coafurile se simplifica, purtandu-se in schimb mesele trase deasupra urechilor. Acest obicei se datoreaza printesei Pauline Borghesse, sora lui Napoleon, care era recunoscuta drept o frumusete neobisnuita, avand insa un defect: urechile mari. Pentru a-si masca acest neajuns, printesa a adoptat aceasta coafura.

Sursa:Garbo.ro

Citeste si alte articole pe Garbo. Noi iti recomandam:

Afrodisiacele si sexualitatea

4 exercitii simple pentru un abdomen plat

Zodiacul Nekros, zodiacul grecesc al defectelor