Gemoterapia provine din terapiile stravechi chinezesti iar prefixul “gemo” provinde din cuvantul “gemme” care inseamna mugur, germen sau piatra pretioasa. Evident ca numele se refera la primele doua cuvinte: mugur si germen.
Iata care sunt cele mai frecvente utilizari ale gemoterapiei:
- combaterea oboselii cronice, a stresului si asteniilor (rozmarin, mesteacan)
- scaderea colesterolului (Olea europeana)
- migrene si cefalee precum si tonifierea sistemului nervos (maces)
- intarirea sistemului imunitar (brad, mesteacan pufos)\
- astm si alte afectiuni respiratorii (Betula pubescens)
- combate alergiile (coacaz negru, cedru)
- tulburarilor tubului tigestiv (smochin)
- Afectiuni ale aparatului cardio-vascular, dar si in preventia si tratarea varicelor (castan salbatic)
- Boli hepatice si biliare
- Afectiuni ale sistemului urinar (iarba neagra, fan)
- Diabet
- Hipertensiune si tulburari de ritm cardiac
- Simptomatologia la menopauza
- Fibrom uterin si alte afectiuni ale organelor genitale (chist ovarian, candidoze si vaginite de alta etiologie etc)
- Artroza (vita de vie, pin)
- Constipatie (afin)
- Disfunctii sexuale
- Herpes (ulm)
- Insomnie (tei)
- Negi (vita de vie, maces)
- Depresie (mesteacan, ficus)
- Sinuzita: argis
- Spasmofilie (tei, brad)
- Psoriazis (cedru, secara)
In cazul patologiilor grave nu se recomanda utilizarea exclusiva a tratamentului gemoterapeutic, ci asociat, numai la acordul medicului curant, cu terapia medicamentoasa impusa.
Un articol de Iulia Dibu
.