Setari Cookie-uri

Vertijul sau cum e sa se "invarta casa cu noi"

Ameteli, senzatia ca se "invarte casa cu noi", greata sau o stare asemenea unei "betii", iata doar cateva dintre descrierierile simptomului care, medical vorbind, se numeste vertij. Definitia exacta a vertijului este iluzia de rotatie a corpului sau a obiectelor in jurul nostru.

Vertijul afecteaza in mod negativ calitatea vietii si devine astfel invalidant pentru pacient, care capata o anxietate ce ii influenteaza intreaga activitate.

De ce apare senzatia de ameteala?

Informatiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat in urechea interna, sunt transmise nucleilor vestibulari - un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului. De aici, stimulii se duc in lobii temporali ai scoartei cerebrale. Centrul cortical al echilibrului supervizeaza echilibrul intregului corp, pozitia capului si a trunchiului. Un obstacol pe aceasta cale de transmitere a informatiei, la oricare nivel, poate cauza vertij.

Echilibrul este controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la nivelul organului echilibrului, localizat in urechea interna, dar si de la alte organe de simt.

Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice:

Accidentul ischemic tranzitor si AVC sunt caracterizate prin aparitia brusca, simultana, a vertijului si vederii duble, perturbari tactile, slabiciune la nivelul membrelor, pierderea coordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp de cateva zile.
Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescanda. Acesta poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap (si de obicei o precede). Vertijul apare sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de varsta medie, mai ales la femei.
Vertijul poate fi, totodata, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri, pacientii au ameteli si pierderi de cunostinta si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.

De retinut!

Daca aveti ameteli, trebuie sa va adresati medicului de familie, care este in masura sa ia decizia de a va orienta catre un control de specialitate, cum ar fi: ORL, neurologie, neurochirurgie sau endocrinologie.
In cazul in care este vorba de ameteli instalate brusc, insotite de tulburari de vedere sau de vorbire, este bine sa va sunati imediat medicul. Exista o serie de masuri pe care le puteti lua si singur pana la sosirea acestuia, cum ar fi sa va intindeti in pat sau sa va luati tensiunea.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
31 Mai 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.