Setari Cookie-uri

Boala care ataca sangele

Leucemia mieloida cronica este o forma rara de cancer al sangelui. La nivel mondial, LMC are o incidenta de 1-2 cazuri la 100.000 de persoane pe an. Cel mai adesea afecteaza oamenii de varsta mijlocie si inaintata, diagnosticul fiind pus frecvent intre 55 si 60 de ani, cu rata de diagnostic la copii de doar 2%. Este mai frecvent la barbatii, cauza fiind necunoscuta.

Comunicat de presa

Leucemia mieloida cronica este o forma rara de cancer al sangelui. La nivel mondial, LMC are o incidenta de 1-2 cazuri la 100.000 de persoane pe an. Cel mai adesea afecteaza oamenii de varsta mijlocie si inaintata, diagnosticul fiind pus frecvent intre 55 si 60 de ani, cu rata de diagnostic la copii de doar 2%. Este mai frecvent la barbatii, cauza fiind necunoscuta.


sange Biologia LMC
LMC este o malignitate hematologica, in care celule albe devin prea numeroase si nu se maturizeaza. LMC este caracterizata de schimbul anormal de material genetic intre cromozomii 9 si 22. O parte detasata din cromozomul 9 se muta la cromozomul 22 si o parte a cromozomului 22 se muta la cromozomul 9 intr-un fenoment cunoscut ca “transolactie”. Cromozomul 22 scurtat este numit cromozomul Philadelphia (Ph).

Cromozomul Ph produce o enzima anormala, cunoscuta ca Bcr-Abl, care activeaza continuu semnale care transmit organismului sa produca celule de sange albe.

Diagnosticul LMC
Cromozomul Ph este detectat in maduva osoasa a aproximativ 95% din pacienti si este specific bolii. LMC incepe in faza cronica, progresand la o faza accelerate si in final intr-o criza exploziva ( faza terminala a LMC). La momentul diagnosticarii, pacientii cu LMC au un numar semnificativ marit de celule albe. LMC , de obicei, evolueaza incet de-a lungul catorva ani, neprezentand simptome in fazele incipiente. Oboseala, lipsa de energie, lipsa apetitului, febra, transpiratii nocturne si splina marita sunt toate simptome nespecifice tipice leucemiei.

Tratamentul LMC
LMC a fost tratata prin chimioterapie, interferon si transplant de maduva osoasa. In 2001, introducerea inhibitorului tirozinei kinazei Glivec, prima terapie pentru Ph pozitiv ( Ph+), a schimbat radical evolutia bolii. Inca de atunci, intelegerea rolului Bcr-Abl si a mutatiilor sale in LMC a avansat. Evolutiile viitoare ale tratamentului, cu lansarea Dastainib si Tasigna au imbunatatit rezultatele pacientilor, Tasigna oferind reduceri ale bolii mai importante decat Glivec.

Terapiile tintite ca Glivec, Tasigna si dastainib blocheaza cresterea celulelor de cancer, interferand cu molecule specifice necesare carcinogenezei si cresterii tumorii si nu doar cu celulele care se divizeaza rapid.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
3 Noiembrie 2010
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.