Nobel 2009: Cat de aproape suntem de viata fara de moarte

Nobel 2009: Cat de aproape suntem de viata fara de moarte
Kudika
7 Octombrie 2009

Telomeraza, enzima descoperita de cei trei laureati Nobel pentru medicina, protejeaza cromozomii care imbatranesc, anunta Comitetul Nobel, in motivatia postata pe site-ul institutiei, astfel incat tineretea vesnica ar putea deveni dintr-un ideal un fapt real, comenteaza presa internationala.

Telomeraza, enzima descoperita de cei trei laureati Nobel pentru medicina, protejeaza cromozomii care imbatranesc, anunta Comitetul Nobel, in motivatia postata pe site-ul institutiei, astfel incat tineretea vesnica ar putea deveni dintr-un ideal un fapt real, comenteaza presa internationala.

"Acesti trei oameni de stiinta au gasit solutia la una dintre cele mai mari probleme ale biologiei: felul in care cromozomii pot fi copiati in timpul diviziunii celulare si cum sunt ei protejati contra degradarii", mentioneaza Comitetul Nobel.

Potrivit motivatiei premiului, cei trei au descoperit ca solutia se afla in terminatiile cromozomilor, numite telomeri, si intr-o enzima care le formeaza, telomeraza. Aceasta enzima ar putea ajuta la stoparea imbatranirii celulelor, jucand totodata un rol major in cancerizarea celulara, explica NewsIn.

Elizabeth Blackburn si Jack Szostak au descoperit ca o secventa unica a ADN-ului in telomeri protejeaza cromozomii contra degradarii. Carol Greider si Elizabeth Blackburn au identificat telomeraza, o enzima care explica cum capetele cromozomilor sunt protejate de telomeri si apoi sunt reconstruite de telomeraza. Daca telomerii sunt scurtati, celulele imbatranesc. Prin urmare, daca activitatea telomerazei este crescuta, lungimea telomerilor se mentine, iar degenerescenta este oprita. Acesta este cazul celulelor de cancer, despre care se spune ca au "viata eterna". Comitetul Nobel recunoaste, astfel, descoperirea unui mecanism fundamental al celulelor, care stimuleaza dezvoltarea strategiilor terapeutice.

Inca din anii 1950, se banuia ca telomerii au un rol protector, dar modul in care functionau ramanea o enigma. Elizabeth Blackburn a identificat o secventa de ADN care se repeta de cateva ori la terminatiile cromozomilor. Functia acestei secvente era inca neclara.

In acelasi timp, Jack Szostak a observat ca o molecula ADN lineara se degradeaza rapid daca o introduci in celule de drojdie. Blackburn si-a prezentat rezultatele cercetarii la o conferinta din 1980, unde cei doi cercetatori au decis sa faca impreuna o serie de experimente. Carol Greider, care lucrase la teza de absolvire cu Blackburn, a inceput sa investigheze daca formarea telomerazei ar putea fi datorata unei enzime necunoscute. De Craciunul lui 1984, Greider a descoperit semne ale activitatii enzimelor din celule. Greider si Blackburn au numit enzima descoperita telomeraza.

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri