Bacteriile rudimentare, vinovate de ADN-ul speciilor actuale

Bacteriile rudimentare, vinovate de ADN-ul speciilor actuale
Kudika
30 Decembrie 2010

Bacteriile si organismele rudimentare care traiau pe Terra au cunoscut un varf evolutiv in urma cu aproximativ trei miliarde de ani, gratie unei "inovatii genetice" intense, ce a condus la aparitia a peste 25% din totalul genelor existente in ADN-ul speciilor actuale de pe planeta.

Bacteriile si organismele rudimentare care traiau pe Terra au cunoscut un varf evolutiv in urma cu aproximativ trei miliarde de ani, gratie unei "inovatii genetice" intense, ce a condus la aparitia a peste 25% din totalul genelor existente in ADN-ul speciilor actuale de pe planeta.

Identificarea momentului in care viata a aparut pe Terra si descrierea acestui moment reprezinta una dintre principalele preocupari stiintifice ale biologilor si paleontologilor, scrie MEDIAFAX.

Cu ajutorul studiilor efectuate pe numeroase fosile, s-a descoperit ca viata de pe Terra a intrat intr-o perioada de evolutie rapida in urma cu 580 de milioane de ani, aceasta perioada fiind denumita "explozia cambriana". Evolutia speciilor a continuat timp de milioane de ani pentru a ajunge la biodiversitatea pe care o cunoastem in zilele noastre.

Primele dovezi ale existentei vietii pe Terra dateaza din urma cu aproximativ 3,8 milioane de ani. Insa evolutia pe care viata a avut-o pe planeta este dificil de monitorizat, singurele forme de viata din era precambriana constand in cateva familii de bacterii si alte organisme unicelulare, lipsite de cochilii si de schelete, care au lasat in urma lor foarte putine resturi fosilizate.

  • Ce au toate organismele vii in comun?

Toate organismele vii au insa un anumit bagaj genetic propriu - genomul. Si pentru ca toate organismele au mostenit acest genom - sau cel putin o parte din el -, de la stramosii lor, biologii americani, specialisti in modelarea evolutiva, au avut ideea de a se folosi de genomurile moderne pentru a reconstitui evolutia microorganismelor ancestrale.

In cautarea stramosilor precambrieni, cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Cambridge (SUA) au plecat de la 100 de genomuri actuale, de acum binecunoscute. Ei au introdus aceste informatii intr-un model matematic, luand in calcul toate tipurile de evolutie pe care acestea ar fi putut sa le cunoasca de-a lungul timpului: aparitia sau disparitia genelor, transmiterea prin hibridare sau "jefuirea" unei specii de catre o alta etc.

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:


Setari Cookie-uri