Setari Cookie-uri

Riscul de cancer la sotiile nefumatoare cu soti care fumeaza este dublu!

• „La bine si la greu” poate include si fumatul; • Fumatul poate fi perceput ca un obstacol in relatia dintre cei doi; • Exista 3 tipuri de comportamente de cuplu in legatura cu fumatul; • 9,1% din pacientii inscrisi in cadrul Programului National Stop Fumat au indicat „presiunea” partenerului si doar 5,4% dorinta de a proteja partenerul.

Desi fiecare cuplu este o lume in sine, se pot evidentia trei tipuri de comportamente de cuplu in legatura cu fumatul si anume:
  • Acceptare si impartasire – in care tigara este un factor de coeziune, face parte din cotidianul cuplului indiferent daca doar unul din parteneri fumeaza;
  • Acceptare si detasare – in care tigara este perceputa ca un element neutru, ambii vazand fumatul ca pe o alegere individuala, cel mai mult fumand in alt context decat al cuplului;
  • Conflictual – in care tigara genereaza discutii si tensiune – unul din parteneri este permanent tachinat in legatura cu anumite aspecte negative ale fumatului ceea ce conduce de fapt la intarirea comportamentului prin activarea mecanismelor de aparare.

Atata timp cat ambii parteneri accepta fumatul celuilalt, renuntarea la tutun nu intra in preocuparile cuplului. Se intampla insa ca, intr-o zi, fumatul sa fie perceput ca un obstacol in relatiile dintre cei doi. Fie unul dintre parteneri vrea sa renunte iar celalalt nu a ajuns inca in faza de „actiune”, fie partenerul nefumator si intelegator isi schimba perceptia si isi doreste ca si partenerul sa nu mai fumeze, sau chiar ambii parteneri fumatori isi doresc sa elimine tutunul din viata lor. De-abia acum cuplul se poate mobiliza pentru ca tigarile sa devina trecut.


In anul 2011, fumatorii care s-au adresat programului STOP FUMAT au fost preponderent „fumatori unici in cuplu”, doar 30,6% dintre pacienti au declarat ca partenerul de viata fumeaza si el. Printre motivele mentionate de pacienti pentru a renunta la fumat se numara si influenta partenerului: 9,1% au indicat „presiunea” partenerului si doar 5,4% dorinta de a proteja partenerul. Exista insa diferente interesante intre zonele tarii: daca in sud, „presiunea” anturajului a fost indicata de peste 20% dintre cei care s-au adresat programului, in zona Prahova - Bucuresti s-a inregistrat cel mai mare procent al celor care au dorit sa nu mai fumeze „de grija partenerului” (16%). Nu se poate trage o concluzie generala, aplicabila la nivel national, totusi rezultatele sunt interesante din perspectiva analizei cuplurilor.


Renuntarea la fumat inseamna un proces de schimbare iar primii pasi ii reprezinta descoperirea motivatiilor si definirea suportului dorit. O discutie calma, centrata pe obiective, va reusi sa reduca mecanismele defensive si sa initieze decizia de a renunta la fumat. Descoperind “de ce” partenerul are nevoie de tigara puteti avea mai multe indicii despre cum puteti fi de ajutor. De asemenea, construiti un mediu fara tigari si fara scrumiere, evitati oricare tentatie: prieteni care fumeaza, locuri in care se fumeaza, aveti rabdare si oferiti suport in perioada de sevraj (momente in care partenerul poate deveni iritabil, poate fi obosit, poate avea dificultati de concentrare), observati si evidentiati chiar si cel mai mic beneficiu obtinut in urma lasatului de fumat, sarbatoriti triumful prin oferirea unei recompense: restaurantul preferat, un tratament la un centru de infrumusetare, mai multe momente de tandrete. Abordati cu calm si intelegere momentele de nevoie biologica urgenta sau de recadere ocazionala, amintindu-va mereu ca sunt trecatoare – dar victoria e permanenta.”, a declarat Dr. Lavinia Tilea Psiholog in Programul National Stop Fumat.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
8 Martie 2012
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.