Descoperirea ADN-ului a reprezentat un pas important catre intelegerea mecanismelor multor boli. Exista foarte multe afectiuni despre care se cunoaste ca au o componenta genetica in transmiterea lor. Ultimul deceniu a mai marcat un salt important facut de stiinta – proiectul genomului uman, prin care fiecare gena a fost identificata impreuna cu efectul pe care il are in organism. Cu toate acestea, oamenii de stiinta inca nu pot explica pe deplin de ce dintre persoanele cu fond genetic asemanator, precum gemenii, unele fac anumite boli, altele nu, de ce unii oameni au regimuri alimentare bogate in grasimi si totusi nu fac boli de inima, in timp ce altii consuma moderat grasimi si au colesterolul mare?
Totul porneste de la ideea ca exista in ADN o serie de gene care cresc riscul pentru anumite afectiuni precum cele cardiace, diabet, cancer. Ceea ce mancam poate fi o arma cu doua taisuri, pe de-o parte poate stimula activitatea acestor gene, conducand in cele din urma la bolile mai sus mentionate, sau, din contra, poate suprima aceste gene, avand astfel efect protector. Conform specialistilor, impactul acestor gene asupra organismului poate fi modificat de alimentatia zilnica.
Deocamdata nutrigenomica se afla la inceputul unui drum lung, insa cercetatorii sunt de parare ca unele rezultate palpabile vor veni in viitorul apropiat. Se crede ca in cativa ani un simplu test de sange va putea stabili riscul unui individ de a fi afectat de o boala cardiovasculara.
Cele mai multe cercetari din domeniu sunt axate pe studiul bolilor cardiovasculare si al cancerului si se spera ca in urmatorii ani sa apara si dietele personalizate.
Spune-ti parerea!