Lintea se bucura de mare succes la curtea faraonilor egipteni, dupa cum indica frescele din epoca domniei lui Ramses al II-lea. Nici asirienii nu erau straini de cultivarea lintei. Se pare ca lintea era cultivata chiar in vestitele gradini suspendate ale Babilonului, in secolul al VIII-lea i.H. Treptat, culturile de linte s-au raspandit in Grecia antica, insa aici lintea era vazuta ca alimentul saracilor. De altfel, despre noii imbogatiti ai vremii se spunea, ironic, ca lintea nu mai era pe gustul lor... De-a lungul timpului, lintea a devenit un aliment de baza.
Lintea este o sursa importanta de antioxidanti, compusii care apara celulele organismului de actiunea nociva a radicalilor liberi, raspunzatori de aparitia afectiunilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer si a altor boli asociate imbatranirii.
Lintea este o sursa excelenta de minerale, dintre care se disting fosforul, fierul, zincul si magneziul. Fosforul joaca un rol vital in mentinerea sanatatii oaselor si a dintilor. In plus, fosforul contribuie la dezvoltarea si regenerarea tesuturilor si la stabilizarea pH-ului sangvin. La randul sau, fierul este esential pentru transportul oxigenului in organism si pentru formarea globulelor rosii in sange. Zincul intra in reactiile imunitare si accelereaza cicatrizarea ranilor. Magneziul intra in actiunile enzimatice si intareste sistemul imunitar.
Alaturi de minerale, lintea se mai remarca si prin continutul important de vitamine, in special de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9). Dintre acestea, vitamina B9, cunoscuta si sub numele de acid folic, joaca un rol major in producerea materialului genetic de tip ADN si ARN, in buna functionare a sistemului nervos si a sistemului imunitar. Acidul folic este indispensabil femeilor insarcinate, pentru ca ajuta la dezvoltarea sanatoasa a fatului.
Spune-ti parerea!