Setari Cookie-uri

Povestea mea: Cum am renuntat eu la tigari!

Trebuie sa va spun povestea mea, fiindca renuntarea la fumat mi-a adus atat de mult bine in viata incat as vrea ca macar una din persoanele fumatoare care imi vor citi povestea sa... renunte si ea.

renuntarea la fumat Imi tot ziceam: “De maine o sa fac nu stiu ce ca sa renunt la tigari”. Venea “maine” si imi ziceam ca din urmatorul “maine” o sa ma apuc. Pana cand mi-am zis: “Nu, un om hotarat nu zice de maine, zice de acum!”. Asa ca fix in acel moment am hotarat ca in fiecare saptamana sa reduc o tigara pe zi. Mi-am calculat frumusel cat fumam, prima saptamana a fost sa fumez un pachet intreg pe zi. In urmaoarea saptamana, cum luam pachetul, pe loc scoteam o tigara din el pe care ba o aruncam, ba o dadeam cuiva, cert este ca la mine nu ramanea. Apoi doua si tot asa. Cand am ajuns la 5 tigari pe zi nu am mai putut sa scad, asa ca am ramas la acest numar vreo trei saptamani. Dupa care m-am lasat brusc, zicandu-mi ca de-o fi sa mor, eu tigara in gura nu mai pun. Si n-am murit.

Dar am sesizat urmarile lasarii de tigari. In primul rand sunt mult, mult mai energica. M-am inscris la sala de fitness si pot sa alerg si 20 de minute la viteza mare. Mi se pare excelent, eu care daca urcam doua etaje pe scari simteam ca-mi dau duhul. Regimul meu de hrana, care intotdeauna a fost unul cat de cat sanatos, a inceput sa dea roade. Intotdeauna am mai oscilat, la cateva saptamani mai incepeam o cura, fara sa o duc la final, dar incercam. Nici acum nu duc curele pana la sfarsit, dar... am slabit, arat foarte bine si ma simt minunat. Nu mai racesc si... ma simt cu o libertate psihica extraordinara, nu mai depind de acel “ceva” care trebuia sa ma urmeze oriunde, oricand: tigarile. N-am mai racit, nu m-am mai imbolnavit, plus ca pot lua linistita anticonceptionale fara sa ma mai gandesc la tot felul de efecte adverse si fara sa mai am restrictii la estrogeni (stiti ca femeile fumatoare au voie la anticonceptionale care au doar progesteron). Mananc dimineata, eu care n-am mai luat micul dejun din adolescenta si de nevoie a trebuit sa gasesc alte mici bucurii care sa umple golul tigarii, alte mici satisfactii de care eram de fapt dependenta. Caci acea satisfactie de a fuma a fost cel mai greu obstacol de invins.

Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
11 Ianuarie 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.