Setari Cookie-uri

3 povesti: Greselile medicilor

Respectam sanatatea si respectam medicii. Cateodata insa exista greseli care nu pot fi iertate, cel putin nu de catre cei care suporta consecintele. Va invitam sa cititi aceste marturisiri venite pe adresa redactiei, sa povestiti altele si sa speram ca punandu-ne la comun experientele vom afla cine sunt medicii la care putem apela atunci cand avem o problema dar si pe cei pe care este bine sa ii ocolim!

Intr-un final mi s-a spus ca am o inima ceva mai “grabita” din cauza ca sunt putin stresata. Atat! Nu malformatii congenitale, nu valve stenozate, nu insuficienta cardiaca, nu operatie, nu medicatie cronica! Doar un cord hiperkinetic care s-a rezolvat la scurt timp fiindca am inceput sa fac putin sport. Este totusi tragic cat de mult rau poate face un diagnostic gresit sau cat de ciudat esti privit atunci cand te duci la medic pentru un simplu control de rutina fiindca vrei sa previi si nu sa tratezi! Nu pot decat sa sper ca pana voi termina eu facultatea mentalitatea se va schimba si sa promit sa nu imi privesc pacientii stramb doar pentru ca au o nelamurire, sa nu dau un diagnostic grav doar pentru a scoate un ban si sa intreb pe cineva mai pregatit decat mine atunci cand nu stiu exact ce am de facut.

Nr 3:

Cred ca am avut dintotdeauna ghinion in ceea ce priveste diagnosticul aplicat de medic. In copilarie am fost diagnosticata cu pneumonie, am urmat tratament, pentru ca in final medicul sa realizeze ca de fapt aveam... oreion.

La sfarsitul liceului acuzam tot mai des senzatii de voma, asa ca medicul de familie mi-a dat trimitere la ecografie. Medicul m-a analizat aparent atent si a descoperit o piatra cu diamentrul de centimetru.

Uimita de marimea pietrei si de varsta mea relativ frageda, a inceput sa tipe la mine ca sunt proasta, ca tot liceul nu am invatat nimic, ca nu am pus mana pe o carte de biologie pentru a afla ca un om trebuie sa consume aproximativ 2 litri de apa zilnic. Apoi, s-a gandit sa imi portretizeze efectele negative pe termen lung ale prostiei mele. Mi-a zis ca in maxim 2-3 ani ma voi opera, apoi voi face hepatita si toata viata mea va deveni un calvar. M-a intrebat daca am de gand sa dau la facultate si mi-a zis ca nu voi avea voie sa ma bucur de micile libertati. Voi urma un program strict de somn, nu voi avea voie sa ma distrez cu colegii, sa pierd nopti etc. Nu am putut sa ripostez pentru ca nu doream sa bufnesc in plans. La cateva zile diferenta am facut un alt control intr-un alt oras. Medicul mi-a zis ca nu e urma de piatra, ci am colecistul usor alungit, o forma alternativa, dar ceva mai rara a colecistului. Deci nu era motiv de ingrijorare.


Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
1 August 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.