Odata afirmate, miturile medicale nu au mai fost testate pentru a se demonstra daca sunt ori nu adevarate. Cei de la British Medical Journal au facut o lista comuna a catorva mituri medicale pe care oamenii si doctorii le cred cel mai mult. Acestea au fost studiate si testate astfel ca, incepand din 2007, veridicitatea acestor mituri este contestata.

Par deshidratat, aspru si lipsit de stralucire? Am gasit solutia!

Iata cateva din cele mai celebre mituri:

Oamenii folosesc doar 10 procente din creier

Desi pentru aceasta afirmatie nu au fost gasite motive clare, totusi in presa s-a spus de multe ori acest lucru.

Uneori aceasta cifra ii este atribuita lui Albert Einstein, dar nu exista cercetari clare pentru acest 'record>>. Sursa acestui mit se pare ca se afla intr-o publicatie din 1907 in care se afirma ca oamenii isi folosesc in proportie de 10% creierul tocmai pentru a ii motiva pe acestia sa munceasca mai mult, sa fie mai ambitiosi in ceea ce intreprind.

Oricum, studii recente efectuate prin tehnici de imagistica si cercetari metabolice au pus in evidenta faptul ca nu exista zona din creier care sa se afle in repaus total. De aici este usor de dedus ca, in orice moment, creierul functioneaza in totalitate, dar in unele arii la un tonus redus, insa va depasi cu siguranta acele 10 procente. Nu au fost gasite acele 90 de procente din creier nefunctionale. Concluzionand, ne folosim mai mult de 10 % din creier.

Beti 2,5 liti de apa pe zi

Sursa acestei afirmatii pare sa se gaseasca in 1945 intr-un articol al Consiliului National de Cercetari din SUA, unde se afirma ca avem nevoie de o cantitate de lichide, in medie, de 2,5 litri pe zi.

Totusi un aport important de lichide il consumam odata cu fructele, cu sucurile, cu laptele, cu cafeaua etc. Aceasta cantitate de lichide luate din alimentele consumate ar trebui scazuta din 'ratia>> de apa ce trebuie bauta pe zi, astfel ca, daca vom consuma o cantitate mai mica de apa dar vom compensa alimentar nu ar trebui sa ne ingrijoram cu privire la starea de hidratare a organismului nostru.

Parul si unghiile continua sa creasca si dupa moarte

Este adevarat ca, daca se va masura lungimea parului sau a unghiilor in momentul decedarii unei persoane, apoi se va relua masurarea la cateva zile se va observa ca al doilea rezultat este mai mare. Insa unghiile si parul devin mai lungi nu pentru ca isi continua cresterea dupa ce persoana respectiva a decedat. Pentru dezvoltare fanerele (parul si unghiile) au nevoie de desfasurarea unor procese metabolice complexe care cu siguranta nu se mai pot produce dupa decesul unei persoane. Dar ce se intampla totusi? Ei bine, dupa deces persoana respectiva se deshidrateaza, tesuturile moi isi pierd tonusul, se descompun, astfel ca se produce o retractie generala a organismului si o pierdere insemnata de apa asa incat, in final, corpul 'se stafideste>>. Tocami datorita acestei retractii apare iluzia ca unghiile si parul au mai crescut, insa este o afirmatie falsa.

Oferte actuale cu telefoane mobile la abonament in principalele retele de telefonie
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: