Aceasta este societatea in care traim si din acest motiv, vesticii au inceput sa isi intoarca tot mai mult privirea catre invataturile pline de intelepciune ale orientalilor. Va amintiti, personajul celebru al scritoarei Elizabeth Gilbert, din cartea devenita film “Eat, Pray, Love”? Ea decide sa isi dea timp pentru a-si regasi pacea interioara, practicand meditatia in India. Ca ea sunt milioane de oameni care adera la astfel de practici, convinsi fiind ca in acest mod vor gasi calea descatusarii din inchisoarea mintii, din stransoarea a unui ego mereu nefericit, care nu stie sa gaseasca bucuriile prezentului.
Totusi, gasim ca fiind foarte dificila incercarea de a ne auto-controla mintea, de parca aceasta ar fi un balon in vant, puratat ici si colo de forte externe. Daca totul merge bine, mintea noastra este fericita, dar daca in jur se petrec lucruri care ne nemultumesc, mintea noastra devine instantaneu nefericita. De exemplu, daca obtinem ceea ce ne dorim, un lucru nou, un partener la care visam, devenim foarte entuziasti si ne agatam de ceea ce am obtinut, cu putere. Totusi, din moment ce nu putem sa avem tot ceea ce ne dorim si cum inveitabil se intampla sa fim nevoiti uneori sa ne separam de prieteni, iubiti sau posesiuni, suferim enorm… Acest atasament mental nu foloseste decat la a cauza durere.
Spune-ti parerea!