Bulimia: boala sau efect?

Bulimia este o tulburare de alimentatie insotita de incapacitatea persoanei de a-si percepe corpul in dimensiuni reale. Aceasta incapacitate (dismorfism) presupune un continuu stres legat de aparente, perturbarea relatiilor sociale si familiale. Evolutiv, bulimia apare in adolescenta, la inceputul vietii adulte, 90% dintre cazuri fiind femei.

Bulimia este o tulburare de alimentatie insotita de incapacitatea persoanei de a-si percepe corpul in dimensiuni reale. Aceasta incapacitate (dismorfism) presupune un continuu stres legat de aparente, perturbarea relatiilor sociale si familiale. Evolutiv, bulimia apare in adolescenta, la inceputul vietii adulte, 90% dintre cazuri fiind femei.

Conform Asociatiei Medicale Europene, 8,5 persoane din 10.000 au bulimie, 6 din 10.000 au anorexie si 50% dintre cele cu anorexie au si episoade de bulimie.

Factori declansatori

Bulimia este declansata de stari afective disforice, stres, foamea intensa putand urma si unor restrictii de dieta, ori unor sentimente in legatura cu greutatea, conformatia corpului sau mancarea. Acest tip de a manca reduce starea de anxietate, insa apare starea depresiva si dispare autocritica. Cercetatorii spun ca bulimia este asociata in mare parte cu sentimente legate de greuate. De indata ce bulimicul mananca si isi satisface placerea de a manca, apare sentimentul de vinovatie. Atunci elimina din stomac tot ce a mancat prin varsaturi, crezand astfel ca slabeste.

Manifestari clinice

Elementul esential in bulimie il constituie mancatul compulsiv si metodele compensatorii inadecvate de a preveni cresterea in greutate. Pentru a pune un diagnostic de bulimie, aceste manifestari trebuie sa apara in medie de 2 ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni. Mancatul compulsiv reprezinta ingerarea intr-o anumita perioada de timp a unei cantitati de mancare mult mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi dintre oameni in conditii asemanatoare. Tipul de alimente consumate difera insa. Include dulciuri si alimente bogate caloric. Bulimicul isi ascunde problemele; episodul este neplanificat si alimentele sunt consumate in mod rapid, pana apare senzatia de satietate dureroasa. Un alt element esential in bulimie este aparitia de comportamentelor compensatorii pentru a nu creste in greutate - cea mai des intalnita este provocarea de varsaturi; mai exista si utilizarea de diuretice si laxative, folosite in acelasi scop.

Bulimia implica tulburari afective si somatice

Simptomele depresive care apar in cadrul bulimiei duc la scaderea stimei de sine si apoi la tulburari afective (”Parintii ma iubesc doar daca sunt slaba, ca un manechin de podium”); apar chiar si tulburari de personalitate. De regula, perturbarea afectiva precede aparitia bulimiei; cresc simptomele anxioase, apare frica de a iesi in societate; uneori apare abuzul de substante (stimulente, alcool). Toate aceste tulburari se coreleaza si cu aparitia problemelor somatice - se distrug dintii (datorita continutului acid al vomei), glandele salivare cresc in dimensiune, apare dilacerarea esofagului, apar rupturi gastrice, aritmii cardiace. La femei, ciclul menstrual devine neregulat sau chiar apare amenoreea. Exista doua tipuri de bulimie: de tip purgare -autoprovocare de varsaturi, abuz de laxative, diuretice sau clisme; si de tip nonpurgare - utilizeaza comportamente compensatorii post-alimentar sau exercitiile fizice excesiv.
Retail jobs

Vizionare placuta


Kudika
7 Noiembrie 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri